Plahotniuc, Şor, Tauber şi Cavcaliuc, sancţionaţi de UE pentru tentativele de destabilizare a R. Moldova / Maia Sandu: Lucrează în folosul Kremlinului
România a deţinut un rol central în crearea acestui regim de sancţiuni al UE, precum şi în întocmirea pachetului de listări.
Steag Uniunea Europeana (Mihut Savu / Epoch Times Romania)
Uniunea Europeană a sancţionat cinci persoane care ameninţă stabilitatea şi securitatea Republicii Moldova. Anunţul a fost făcut de preşedinta Maia Sandu, care a menţionat că patru dintre persoanele sancţionate sunt cetăţeni ai R. Moldova.
Andrei Spînu, fost ministru al Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, care ocupă în prezent funcţia de secretar general al instituţiei prezidenţiale, a specificat într-o postare pe contul său de Telegram că este vorba despre oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc şi Ilan Şor, fostul şef adjunct al Inspectoratului General al Poliţiei Gheorghe Cavcaliuc şi vicepreşedinta partidului Şor Marina Tauber, organizatoarea protestelor antiguvernamentale de la Chişinău.
„Aceşti oameni certaţi cu legea au trădat şi continuă să trădeze interesul naţional, pun în pericol dezvoltarea Republicii Moldova şi lucrează în folosul Kremlinului. Decizia de azi înseamnă că acestor persoane nu li se va permite circulaţia liberă în ţările care se vor alinia sancţiunilor, le vor fi blocaţi banii şi sechestrate averile. Uniunea Europeană ne ajută să-i oprim pe cei care vor să destabilizeze ţara şi să ne blocheze viitorul”, a declarat preşedinta Maia Sandu.
Ministrul Afacerilor Externe de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a salutat adoptarea, la 30 mai 2023, de către Consiliul Afaceri Generale al UE, a primelor listări de persoane sancţionate în baza noului regim de sancţiuni al UE pentru contracararea acţiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, creat la propunerea ministrului român de Externe, înaintată la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din februarie 2023.
România a deţinut un rol central în crearea acestui regim de sancţiuni al UE, precum şi în întocmirea pachetului de listări. Demersurile politico-diplomatice ale MAE au determinat un sprijin solid din partea tuturor statelor membre ale UE şi a instituţiilor europene, ceea ce a condus la adoptarea regimului într-un timp record – fiind cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancţiuni UE de până acum, se arată într-un comunicat de presă al MAE.
Pachetul adoptat pe 30 mai cuprinde cinci persoane listate în baza regimului de sancţiuni pentru contracararea acţiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, precum şi două persoane listate în baza regimului de măsuri restrictive pentru acţiuni care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei, acestea din urmă fiind în strânsă conexiune cu acţiunile de destabilizare a R. Moldova.
„Aprobarea listărilor constituie un pas important în sancţionarea celor responsabili de acţiuni destabilizatoare, iar decizia are o importanţă deosebită în contextul regional actual marcat de consecinţele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi de presiunile hibride, ample şi sistematice la adresa Republicii Moldova, care includ ingerinţe în procesele politice interne şi tentative de subminare a ordinii constituţionale.
România are un interes major în implementarea acestui regim de sancţiuni şi a listărilor de persoane în baza acestuia, din considerente care privesc inclusiv asigurarea securităţii, rezilienţei şi stabilităţii în Vecinătatea Estică în ansamblul său, fiind, de asemenea, o măsură care va spori securitatea României şi a cetăţenilor ei. România rămâne un susţinător ferm al parcursului european al Republicii Moldova şi continuăm să sprijinim activ ancorarea sa fermă şi ireversibilă în valorile democraţiei şi statului de drept’’, a declarat ministrul Bogdan Aurescu.
Regimul de sancţiuni este conform cu şi implementează concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2022, în conformitate cu care UE va continua să sprijine Republica Moldova în acţiunile de combatere a consecinţelor multiple ale războiului de agresiune declanşat de Rusia împotriva Ucrainei. El vine în completarea măsurilor restrictive implementate de SUA (octombrie 2022) şi Regatul Unit (decembrie 2022) în legătură cu persoane asociate acţiunilor destabilizatoare în Republica Moldova.
