Pigmentul închis la culoare din fructe şi legume ajută vasele de sânge să funcţioneze mai bine
alte articole
Pigmenţii care conferă afinei culoarea albastră şi prunei culoarea violetă pot face mai mult decât să înveselească farfuria. Cercetările sugerează că aceşti compuşi, numiţi antocianine, contribuie la o mai bună funcţionare a vaselor de sânge — chiar şi la persoanele fără boli cardiovasculare.
O analiză a 83 de studii a asociat un aport mai mare de antocianine cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare. Studiile clinice au oferit un indiciu cu privire la modul în care aceşti compuşi ar putea ajuta: îmbunătăţirea capacităţii arterelor de a se relaxa şi de a se dilata.
„A fost surprinzător faptul că am observat aceste efecte importante la participanţii sănătoşi”, a declarat pentru The Epoch Times Aedín Cassidy, autoarea studiului şi titulară a catedrei de nutriţie şi medicină preventivă la Queen’s University Belfast din Irlanda de Nord.
Ce a descoperit cercetarea
Analiza, publicată în The American Journal of Clinical Nutrition, a reunit rezultatele a două tipuri de studii efectuate pe adulţi în general sănătoşi: 18 studii pe termen lung, care au implicat sute de mii de persoane, şi 65 de studii clinice randomizate controlate, de dimensiuni mai mici, cu o medie de 40 de participanţi fiecare.
Studiile ample au urmărit participanţii pe o perioadă de patru până la 24 de ani, estimând aportul lor de antocianine în mare parte prin chestionare alimentare.
În comparaţie cu persoanele care consumau mai puţine antocianine, cele care consumau în mod obişnuit mai multe aveau o probabilitate cu 26% mai mică de a dezvolta boli cardiovasculare, cu 18% mai mică de a suferi de boală coronariană sau de un infarct miocardic nefatale, cu 11% mai mică de a dezvolta diabet de tip 2, cu 9% mai mică de a deceda din cauza bolilor cardiovasculare şi cu 8% mai mică de a dezvolta hipertensiune arterială.
Ce nu a identificat analiza a fost o asociere semnificativă între antocianine şi riscul de accident vascular cerebral.
Aceste cifre provin din studii observaţionale, care arată că două lucruri erau corelate, dar nu că unul îl determină pe celălalt. Cercetătorii au ţinut cont de factori precum vârsta, indicele de masă corporală şi, în aproape toate studiile, de dietă. Cu toate acestea, alţi factori ar putea explica totuşi aceste cifre, cum ar fi faptul că persoanele care consumă mai multe alimente bogate în antocianine sunt mai sănătoase şi din alte puncte de vedere.
O privire mai atentă asupra vaselor de sânge
Studiile randomizate au examinat modul în care alimentele, băuturile, suplimentele sau compuşii purificaţi bogaţi în antocianine au afectat markerii sănătăţii cardiace şi metabolice. Acestea au inclus doze de cel puţin 50 de miligrame de antocianine pe zi şi au variat de la experimente cu o singură doză până la studii cu o durată de câteva luni.
Analiza a identificat semne de îmbunătăţire a sistemelor cardiovascular şi metabolic în rândul participanţilor sănătoşi.
- Funcţia vaselor de sânge: O singură doză de antocianine — între aproximativ 150 mg şi 724 mg — a îmbunătăţit dilataţia mediată de flux cu aproximativ 1,4 puncte procentuale. Dilatarea mediată de flux măsoară cât de mult se lărgeşte o arteră atunci când fluxul sanguin creşte, un indicator al funcţionării corespunzătoare a endoteliului vaselor de sânge.
O creştere de 1% înseamnă că o arteră care înainte se lărgea cu 5% se lărgeşte acum cu 6%. Pe o perioadă de 4 până la 12 săptămâni, administrarea zilnică de antocianine a îmbunătăţit dilatarea mediată de flux cu aproximativ 1,6 puncte procentuale. „Întrucât o creştere de 1% a dilataţiei mediate de flux a fost asociată cu o reducere a riscului cardiovascular cu 8% până la 12%, aceste efecte sunt relevante din punct de vedere clinic”, a afirmat Cassidy.
- Flexibilitatea arterială: Analiza a identificat, de asemenea, unele dovezi privind reducerea rigidităţii arteriale, măsurată prin viteza cu care unda de presiune generată de o bătaie a inimii se propagă prin artere. Unda se deplasează mai repede prin arterele rigide, astfel încât o viteză mai mică a undei pulsului indică vase mai elastice.
- Insulina: Nivelurile de insulină măsurate după un post de 8 până la 12 ore au scăzut uşor, ceea ce ar putea indica faptul că organismul a avut nevoie de o cantitate uşor mai mică de insulină pentru a menţine glicemia la valori normale.
Însă nu s-au înregistrat îmbunătăţiri semnificative la nivel general în ceea ce priveşte tensiunea arterială, colesterolul, glicemia sau indicatorul de rezistenţă la insulină examinat.
Echipa s-a concentrat asupra adulţilor sănătoşi, deoarece includerea persoanelor cu afecţiuni existente, care tind să răspundă mai puternic la antocianine, face dificilă determinarea efectelor dietei în ceea ce priveşte prevenirea.
Cercetarea este încurajatoare deoarece începe să identifice compuşii specifici care stau la baza beneficiilor cunoscute ale fructelor şi legumelor, a declarat pentru The Epoch Times Jayne Morgan, cardiolog şi vicepreşedinte al departamentului de afaceri medicale la Hello Heart, care nu a participat la studiu.
Însă „asocierea nu dovedeşte cauzalitatea, şi nu aş interpreta acest lucru ca un motiv pentru a apela la un supliment cu antocianine”, a spus ea.
Testul definitiv ar fi un studiu amplu, pe termen lung, care să monitorizeze atacurile de cord şi accidentele vasculare cerebrale, a declarat pentru The Epoch Times dr. Deepak Bhatt, cardiolog şi profesor de medicină cardiovasculară la Şcoala de Medicină Icahn de la Muntele Sinai, care nu a participat la studiu. Dar astfel de studii privind alimentaţia sunt dificil de realizat, a spus el, aşa că „cele mai bune dovezi pe care le putem avea deocamdată provin din studii precum acesta”.
Cum ar putea acţiona antocianinele
Antocianinele par să ajute vasele de sânge să producă şi să păstreze oxidul nitric, care contribuie la relaxarea şi dilatarea acestora.
Aceşti compuşi vegetali stimulează activitatea enzimei care produce oxidul nitric şi reduc moleculele reactive de oxigen care, altfel, l-ar consuma. De asemenea, pot face ca trombocitele să fie mai puţin predispuse la aglutinare, ceea ce ar putea reduce riscul formării cheagurilor.
Antocianinele sunt adesea clasificate ca antioxidanţi. Însă antioxidanţii acţionează prin neutralizarea radicalilor liberi din sânge care afectează celulele, şi doar o mică parte din antocianine ajunge în sânge. În schimb, efectul lor ar putea proveni din descompunerea lor în sistemul digestiv în metaboliţi mai mici, care au fost asociaţi cu îmbunătăţirea funcţiei vaselor de sânge la oameni.
Cum să consumaţi mai multe antocianine
Consumul de antocianine poate fi la fel de simplu ca adăugarea fructelor de pădure la micul dejun sau alegerea strugurilor violet ca gustare.
„Am observat beneficii chiar şi cu doar trei porţii pe săptămână în unele studii bazate pe populaţie”, a spus Cassidy. „O porţie în fiecare zi ar fi ideală, dar chiar şi o dată la două zile ar fi excelent, ca parte a unei diete sănătoase.”
Obiectivul este de a consuma cel puţin o porţie de alimente bogate în antocianine în fiecare zi, în special fructe de pădure, potrivit Melissei Mitri, dieteticiană-nutriţionistă, care nu a participat la studiu.
Aceasta ar putea însemna între jumătate şi o cană de fructe de pădure — precum afine, mure, zmeură sau căpşuni — sau struguri roşii/violet, prune şi varză roşie, a declarat ea pentru The Epoch Times.
Porţiile nu trebuie să provină exclusiv din fructe şi legume proaspete. Fructele de pădure congelate şi fructele uscate păstrează niveluri ridicate de antocianine, a spus Cassidy.
Câteva modalităţi simple de a le include în alimentaţie:
- Amestecaţi fructe de pădure proaspete sau congelate în fulgi de ovăz sau iaurt natural.
- Savuraţi struguri sau o prună la prânz.
- Adăugaţi varză roşie tăiată mărunt în salate sau salate de varză.
- Păstraţi fructe de pădure congelate la îndemână atunci când cele proaspete nu sunt disponibile.
Scopul este o dietă variată şi colorată, mai degrabă decât să vă bazaţi pe un supliment sau să căutaţi un singur aliment „cel mai bun”.
Studiul oferă „un alt motiv convingător pentru a încuraja oamenii să adopte o dietă colorată, bogată în plante, ca parte a unei strategii generale de prevenire a bolilor cardiovasculare”, a afirmat Morgan.
