Născută să cânte. Povestea emoţionantă a unei cântăreţe finlandeze [video]

O populară cântăreaţă finlandeză rămâne fidelă ei însăşi şi obţine recompense neaşteptate pe parcursul carierei sale. Cântecele Annei sunt poveşti despre supravieţuire, lumi de basm, eroi de zi cu zi şi dorinţa de a face bine.
Anna Kokkonen
Anna Kokkonen (annakokkonen.com)

Anna Kokkonen este o cântăreaţă şi compozitoare finlandeză stabilită în Helsinki. A cânta şi a compune muzică au fost întotdeauna lucruri foarte importante în viaţa Annei: încă de când era copil îşi compunea propriile cântece. Este absolventă a Conservatorului de Pop & Jazz din Helsinki, cu specializarea chitară electrică.

Înregistrările primului album au început în primăvara anului 2013 la Sonic Pump Studios. Chiar înainte de lansare, Anna a semnat un contract cu casa de discuri Ranka Kustannus, deţinută de Riku Pääkkönen. Data de lansare a albumului de debut a fost 10 ianuarie 2014. Cel de-al doilea album, "Toisenlaiset sydämet", a fost lansat la 1 aprilie 2016, iar cel de-al treilea - "Matkalla kotiin" - la 18 ianuarie 2019. Producţia artistică a albumelor este realizată chiar de Anna.

Vocea şi tehnica vocală a artistei au evoluat prin diverse influenţe, iar ea caută să exprime sentimente care sunt dincolo de cuvinte. A studiat canto pop şi jazz, precum şi clasic.

Dar cariera Annei a întâmpinat nenumărate obstacole

Într-un interviu acordat revistei Magnifissance, Anna spune: "Am avut o experienţă neplăcută cu o casă de discuri care voia să mă schimbe, voia să mă facă mai comercială. Nu mi s-a părut în regulă ce fel de fotografii [voiau] să facă, aşa că a fost inconfortabil".

Pentru un artist, atunci când o casă de discuri îţi promite un viitor - numai dacă te prefaci că eşti altcineva - este sfâşietor.

"Mi-a fost destul de greu, pentru că abia începusem să fac propria mea muzică, aşa că am luat-o ca pe un test în toată regula: «Poţi să reuşeşti cu adevărat?», mă tot întrebam".

Dar Kokkonen s-a refugiat în arta sa pentru a-şi transcende durerea. "Voiam să mă consolez compunând un cântec... al fericirii", afirmă ea. "Este frumos că îţi poţi atenua tristeţea cu adevărat făcând un astfel de cântec. Muzica este un remediu – cine ştie, poate că şi alte persoane simt acest lucru".

Astfel a decis să producă Steps of Summer pe cont propriu. Acesta a devenit primul ei hit numărul unu la Radio Finlanda.

"Prima dată când am auzit acest cântec [la radio], era vară", povesteşte pentru aceeaşi revistă. "Asta a fost o lecţie bună pentru viitorul meu - când m-am eliberat cu adevărat şi am început să fac ceea ce cred eu că este corect, atunci lucrurile au început să funcţioneze".

Chiar dacă Anna avea un puternic simţ intuitiv de a-şi face curaj să se bazeze pe ea însăşi şi să-şi urmeze propria cale ca artist, a fost nevoie de ceva timp, nefericire şi miracol. Cariera muzicală a Annei Kokkonen a luat avânt atunci când a decis, în sfârşit, să aibă încredere în ea însăşi şi să-şi facă propriul album.

Anna Kokkonen
Anna Kokkonen (annakokkonen.com)

Născută pentru a cânta

Kokkonen sugerează că drumul ei artistic trebuie să fi fost predestinat: "Părinţii mei mi-au spus că încă dinainte de a fi capabilă să vorbesc eu cântam, având propriul sunet şi propriile melodii", spune ea. "Am cântat toată viaţa mea".

Prima ei pregătire muzicală formală a fost la vioară, în şcoala primară. "Cred că vioara clasică a fost foarte importantă în muzica mea actuală, deoarece mă ajută cu simţul armoniei şi al polifoniei".

În adolescenţă, Kokkonen a schimbat vioara cu o chitară electrică, inspirând-o ulterior să înceapă să cânte şi să scrie versuri. Deşi rockul era un gen popular pe atunci şi s-a alăturat unor trupe rock, ea îşi dorea să facă muzică folk.

"La acea vreme, îmi doream să fac muzică, dar eram pregătită să fac un compromis", menţionează ea. "Niciodată nu am avut curajul să întreb alţi oameni: "Vrei să cânţi cu mine acest gen de muzică?".

Curajul avea să vină mai târziu, după o întâlnire întâmplătoare cu o "zână din ceruri", spune ea zâmbind.

În 2006, Kokkonen era acasă, ocupată să scrie cântece heavy metal şi i-a cerut iubitului său - care acum este soţul ei - să plece pentru a se putea concentra. El a plecat la o plimbare în pădure şi a descoperit o femeie care făcea "exerciţii foarte frumoase", îşi aminteşte Anna. "El este o persoană destul de curioasă, aşa că a rămas acolo şi a aşteptat până când a terminat această doamnă exerciţiile".

Femeia i-a spus că practică Falun Dafa, o şcoală străveche chinezească de meditaţie minte-corp. Prietenul s-a întors acasă şi i-a povestit lui Kokkonen despre această practică.

"Hei, asta e ceva ce vreau să practic şi eu", îşi aminteşte Anna cu privire la reacţia pe care a avut-o. "Nu ştiam nimic despre ea, dar asta mi-a ieşit pe gură". Ea zâmbeşte, încă surprinsă de cât de atrasă a fost de Falun Dafa încă din acel prim moment.

"Pe doamna misterioasă nu am mai întâlnit-o niciodată", spune Kokkonen. "Acest lucru aduce mai mult farmec acestei poveşti, pentru că nu ştim cine a fost".

Din acea zi, Kokkonen a început să practice Falun Dafa. Deşi practica i-a adus unele beneficii miraculoase, nu a fost întotdeauna uşor.

"Cred că [încercările mele de la început] au mult de-a face cu mintea mea artistică, emoţională. Mi-a fost foarte greu să citesc ceva", spune ea, referindu-se la studiul cărţii Zhuan Falun, principalul text al Falun Dafa. Dar ea a perseverat, citind în fiecare zi despre înţelepciunea învăţăturii.

"Am plâns atât de mult", afirmă Anna, amintindu-şi cum a fost mişcată de o conexiune spirituală pe care nu o mai experimentase până atunci.

Kokkonen a avut un istoric de atacuri de panică, care deveniseră atât de puternice încât trebuia să ia medicamente. "După ce am început practica, nu am mai avut nevoie să mă gândesc la asta", spune Anna, care de atunci nu a mai avut niciun atac de panică. "Ai un fel de siguranţă în interior - nu te mai pierzi atât de mult în gândurile tale".

Pe măsură ce ea a continuat să practice, mintea sa a devenit mai liniştită. Înclinaţiile sale muzicale s-au schimbat odată cu creşterea ei interioară.

"Întotdeauna am avut această mică sămânţă de bine, de frumos în mine". "Dar [până atunci - n.r.] nu am avut niciodată curajul să cred în acea mică sămânţă şi nu am avut niciodată încredere cu adevărat în acea mică voce din mine", istoriseşte ea.

Kokkonen a simţit că rockul era prea dur pentru vocea ei, aşa că a început să urmeze un curs de canto clasic.

"Am vrut să-mi schimb vocea într-un mod mai frumos", continuă ea. "A fost o bază bună pentru a începe cu adevărat să înveţi să îţi foloseşti vocea în mod corect, într-un mod sănătos."

Profesorul a vorbit despre cum îţi formezi vocea şi cum foloseşti corpul pentru a o susţine.

"Acest tip de esenţă a vocii m-a transformat pozitiv", spune Kokkonen. "Te simţi mult mai bine atunci când faci muzică frumoasă - te face să te simţi bine şi corpul tău să se simtă, de asemenea, bine."

La cinci ani după ce a învăţat Falun Dafa, artista a decis că este timpul să facă un mare salt în cariera sa muzicală.

Muzică în felul ei

"Când am început să practic [Falun Dafa], am devenit foarte curajoasă", afirmă Anna. "Am vrut să urmez ceea ce simt că este muzica bună. Am avut cu adevărat curajul de a face lucrurile exact aşa cum vreau eu."

Artista spune că, atunci când începe să compună muzică, nu se gândeşte la un hit, ci doar rămâne conectată cu ea însăşi şi cu propriul barometru pentru ceea ce sună bine.

"Este ca şi cum te-ai duce într-o altă lume. În acea lume, nu există radio. Nu există faimă. Există doar acest moment. Muzica înseamnă să te conectezi la ceva mai profund", a menţionat ea.

În 2011, odată ce Kokkonen a început să compună propria muzică, au apărut muzicieni care i-au spus că lor le plac compoziţiile ei şi că vor să cânte cu ea.

"Am fost atât de uimită de ceea ce s-a întâmplat", spune ea râzând. "De unde au apărut toţi aceşti oameni?".

Anna are încredere în muzicienii ei, deoarece aceştia o ajută să modeleze un sunet care nu este tipic pentru muzica folk finlandeză. Îi place un "sunet amplu", aproape de natură orchestrală, cu o notă de pop. Instrumentaţia tradiţională îi pune în valoare bogăţia şi frumuseţea melodiilor, centrate pe inimă, armonizate cu note înalte mai uşoare.

Kokkonen iubeşte instrumentele cu coarde, cum ar fi violoncelul şi vioara, la care sora ei cântă în trupă. Totuşi, preferata Annei este harpa.

"Sunt sigură că acest instrument vine direct din ceruri", spune ea. "Este atât de minunat. Te face să te opreşti să asculţi atunci când îl auzi".

După ce a exersat împreună cu membrii trupei ei timp de câţiva ani, Kokkonen era pregătită să realizeze primul album. Deoarece nu dorea ca o casă de discuri să o schimbe, a făcut următorul mare pas - şi risc - pe cont propriu, producând albumul pe banii săi.

După ce l-a terminat, a trimis albumul la casele de discuri pentru a o ajuta să îl comercializeze. Spre surprinderea ei, a găsit o casă de discuri finlandeză care nu numai că i-a asigurat difuzarea la radio, dar i-a şi rambursat toate costurile de producţie. În plus, a finanţat încă două albume.

"Ori de câte ori am compus muzică fără să mă gândesc prea mult, când nu am urmărit nimic, atunci s-au întâmplat miracole", spune Kokkonen. "De exemplu, când am făcut primul album cu banii mei, mă gândeam doar: "Bine, voi cheltui aceşti bani". Apoi, dintr-odată, am primit banii înapoi".

Fără o dorinţă pentru faimă sau bani, binecuvântările au continuat să vină către ea. Cântecele sale au început să fie difuzate la radio în Finlanda, iar două au devenit cele mai difuzate melodii ale săptămânii la Radio Finlanda.

Brother a fost primul ei cântec care a fost difuzat la radio - în 2014 - şi este difuzat şi astăzi. Este un cântec frumos, cu multe straturi orchestrale şi armonii care plutesc împreună - este emoţionant, plin de bunătate.

La fel ca melodiile vindecătoare ale muzicii Annei, poveştile şi temele sunt adesea despre ajutorarea celorlalţi şi căutarea adevărului. În acest cântec, o fată încearcă să îşi găsească fratele pierdut - un poem universal al vieţii.

"Este vorba despre cum oamenii se despart de ceilalţi şi în mintea lor ei cred că nu îi ajută nimeni", spune ea. "Atunci sunt singuri şi s-ar putea să facă ceva care nu este bine. Este îngrijorarea pentru acest tip de oameni, care ar trebui să fie ajutaţi."

Una dintre cele mai mari realizări muzicale ale ei de până acum este un cântec care împărtăşeşte compasiunea.

"Se numeşte Tărâmul de aur (Golden Land) - şi are o dublă semnificaţie", menţionează ea. "Când mă gândesc la China, mă gândesc la cultura tradiţională, la ce fel de comori există în China, chiar dacă situaţia din China a devenit atât de tulbure din cauza regimului comunist."

Kokkonen se referă la acţiunile ostile ale regimului comunist, cum ar fi epoca brutală a Revoluţiei Culturale, când au fost distruse cultura şi valorile tradiţionale chinezeşti. După ce a atacat liderii culturali în anii '60 şi a suprimat activiştii pentru democraţie în anii '80, regimul a lansat apoi o persecuţie îngrozitoare împotriva Falun Dafa în 1999. Kokkonen speră să sensibilizeze opinia publică în legătură cu această persecuţie, care continuă de peste 20 de ani.

"În întuneric, oamenii, unul câte unul, aprind o lumânare", spune ea, explicând versurile cântecului. "Aşa că, la final, când foarte mulţi oameni au lumânări în mâini, atunci întreaga ţară străluceşte într-o lumină aurie. Când o singură persoană se trezeşte şi înţelege adevărul, este ca şi cum ar aprinde o lumânare în mâinile sale."

Cu autenticitatea lui Kokkonen, nu este de mirare că muzica ei poartă aceeaşi frumuseţe ca şi intenţiile ei, încântându-ne cu armonia din inima ei.

Un cântec original al Annei Kokkonen a fost selectat ca temă muzicală pentru filmul documentar "A Long Way Home".