PDL: Corlăţean să-şi dea demisia. A situat România pe aceeaşi poziţie cu Rusia în chestiunea minorităţilor din Ucraina

Titus Corlăţean
Titus Corlăţean (Epoch Times România)

Democrat-liberalii i-au cerut miercuri, în cadrul unui comunicat de presă, demisia ministrului de Externe Titus Corlăţean, acuzând ca poziţiile luate de Ministerului Afacerilor Externe ar fi situat România pe aceeaşi poziţie cu Rusia, în ceea ce priveşte chestiunea minorităţilor din Ucraina. PDL susţine că poziţiile MAE au avut la bază informaţii eronate, în legătură cu abrogarea legii care dădea dreptul minorităţilor naţionale de a-şi folosi limbile materne la nivel regional şi local în Ucraina.

"În data de 11 martie Comisiile de politică externă au adoptat o Declaraţie privind susţinerea Ucrainei şi a poporului ucrainean pe calea europeană. Preşedinţii acestor comisii au declarat că acest document va fi trimis statelor europene, dar şi Federaţiei Ruse. În Declaraţia adoptată de Comisiile de politică externă se apreciază ca Rada Ucrainei a făcut „un gest politic greşit”, abrogând legea care dădea dreptul minorităţilor să folosească limbile materne la nivel regional şi local", transmite secretarul executiv al PDL Radu Carp într-un comunicat.

Liderul PNL a explicat că ceea ce nu a înţeles ministrul Corlăţean şi MAE este faptul că Rada a adoptat la data de 23 februarie un proiect de lege prin care se dorea abrogarea Legii limbilor regionale, dar preşedintele interimar al Ucrainei, Aleksandr Turcinov, a blocat cu veto actul normativ respectiv.

„Legea limbilor regionale a continuat să producă efecte, fără să existe nicio perioadă de timp în care să fi fost abrogată”, a precizat Radu Carp, adăugând că MAE a condamnat fără temei abrogarea legii prin comunicatele oficiale din 26 şi 27 februarie, vehiculând astfel informaţii eronate.

"Mai mult, MAE a persistat în eroarea comisă şi a trimis Comisiilor de politică externă un punct de vedere bazat pe aceeaşi presupusă abrogare a Legii limbilor regionale. Condamnarea Ucrainei pentru presupusa abrogare a acestei legi a constituit de altfel una din principalele acuzaţii aduse Ucrainei de către Federaţia Rusă. Prin poziţia sa eronată, corectată abia pe data de 4 martie, ministrul Corlăţean a făcut ca România să se situeze, faţă de problematica protecţiei minorităţilor naţionale, pe aceeaşi poziţie cu Federaţia Rusă", a subliniat Radu Carp.

Radu Carp cere efectuarea unei anchete parlamentare pentru a lămuri motivul pentru care informaţiile comunicate şi aflate în posesia MAE au fost eronate. De asemenea, acesta solicită ca Declaraţia adoptată de Comisiile de politică externă să nu fie difuzată, în actuala formă, partenerilor europeni pentru a nu afecta credibilitatea României.

"Din moment ce, potrivit Legii responsabilităţii ministeriale, prezentarea de date eronate Parlamentului atrage răspunderea membrului Guvernului care a prezentat aceste date, consider necesară demisia ministrului Corlăţean, înainte de demararea unei anchete parlamentare", a concluzionat Radu Carp.

Şi fostul fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi, a criticat luni strategia lui Titus Corlăţean în ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, care este mai degrabă asemănătoare cu cea a Kremlinului decât cu cea a unui ministru de Externe care reprezintă un stat european.

„După victoria Euro-maidan-ului şi căderea lui Ianukovici, dl Corlăţean nu a avut o vorbă bună despre noul guvern de la Kiev, care promovează aderarea la NATO şi doreşte să semneze Acordul de Asociere cu UE cât mai curând. Sau care gestionează atât de reţinut agresiunea rusească în Crimeea. Singura grijă a dlui Corlăţean a fost legată de riscul abrogării Legii limbilor regionale, care ar putea afecta etnicii români. A dat vreo trei comunicate nervoase, s-a văzut cu dna Astrid Thors, comisar OSCE pentru minorităţi: i-au trebuit câteva săptămâni, între 23 februarie şi 4 martie, pentru a afla, în sfârşit, ca Legea limbilor regionale NU fusese de fapt abrogată”, a precizat Teodor Baconschi.