Jurnalista Anne Applebaum: 'Rusia de azi pare sovietică în crize precum cea din Ucraina'

Anne Applebaum este o jurnalistă de origine poloneză, laureată a premiului Pulitzer şi fostă membră în consiliul editorial al The Washington Post. Cu prilejul apariţiei în limba spaniolă a noii sale cărţi, 'Iron Curtain: The Crushing of Eastern Europe 1944-1956', în care descrie cum sovieticii au unificat în timp record ţări atât de diferite precum Germania de Est, Ungaria sau Polonia, ea a acordat un interviu publicat de El Pais.

Născută la Washington, în 1964, Applebaum a călătorit timp de 25 de ani în Polonia, Marea Britanie şi SUA. Ea poartă Europa de Est şi antitotalitarismul în sânge, două teme prezente în editorialele ei şi mai ales în cărţile sale, ce cuprind relatări ale jurnalelor de călătorie din anii '90, după căderea Zidului Berlinului şi până la dezmembrarea Uniunii Sovietice.

Directoare a Transitions Forum, în cadrul ultraconservatorului Legatum Institute din Londra, Applebaum spune că nu se ştiu cu adevărat mecanismele prin care sovieticii au introdus totalitarismul. 'Nu a fost o chestiune economică sau politică. Încă de la început au instalat o poliţie secretă, au identificat potenţialii opozanţi, au folosit postul de radio ca instrument pentru a ajunge la mase şi au încercat să distrugă ceea ce numim azi societatea civilă: grupuri de tineri, grupuri ecleziastice, cluburi sportive şi orice tip de instituţii sociale', explică ea.

'Au căutat lideri, foşti poliţişti, foşti oameni de afaceri, preoţi... Ironic este că în Polonia i-au căutat pe cei care au condus rezistenţa împotriva germanilor; au fost primii arestaţi pentru că au crezut că dacă au fost în stare să organizeze o armată împotriva naziştilor vor putea face acelaşi lucru şi împotriva lor', adaugă ea. 'Este un lucru care spune mult despre modul lor de gândire, despre cum funcţiona cu adevărat sistemul lor de control social', explică jurnalista americană.

Sentimentele anticomuniste i-au pus eticheta de dreapta, însă Applebaum spune că atunci când a scris cartea 'Gulag: A History' - pentru care a primit premiul Pulitzer în 2004 - în care relatează crimele stalinismului, părerile sale nu erau nici de dreapta, nici de stânga. 'Când eram la Universitate în anii '80, dacă scriai despre Gulag erai etichetat de dreapta şi pro-Reagan. Acum nu mai este aşa, poţi să scrii despre Gulag şi să votezi cu Obama', precizează ea.

Applebaum este căsătorită din 1992 cu fostul ministru polonez de externe Radoslaw Sikorski, pe care l-a cunoscut în vremea când acoperea evenimentele de după căderea Zidului Berlinului. Crede că Zidul a căzut pentru că economia nu funcţiona, sau pentru că oamenii voiau libertate? În opinia sa, este 'o combinaţie între cele două', însă motivul pentru care oameni au ieşit în stradă în 1989 a fost fundamental ideologic: nu mai credeau în sistem. 'Nici măcar cei care conduceau sistemul nu mai credeau în el. Iar acest lucru se întâmpla în întreaga regiune', spune Applebaum.

În noua sa carte, ea evocă vieţile paralele a două personaje similare, cardinalul polonez Stefan Wyszynski şi cardinalul maghiar József Mindszenty. Amândoi erau împotriva regimului, însă în timp ce primul a evitat confruntarea, al doilea s-a implicat direct în luptă. Mindszenty a fost un erou, însă Biserica poloneză şi-a salvat mai bine imaginea decât cea ungară. 'Am vrut să arăt cum oamenii au încercat să trăiască cu acest sistem, cooperând sau necooperând cu regimul', adaugă ea.

Lucrurile nu au fost doar alb şi negru, mulţi oameni au încercat să se descurce. În anii '40, oamenii nu ştiau că sindicatul Solidaritatea o să vină după 30 de ani şi nici că o să vină Gorbaciov, era un sistem despre care credeau că va dura pentru totdeauna şi în care trebuiau să supravieţuiască. În ultimele capitole, ea a încercat să-i descrie pe acei ‘colaboratori reticenţi' şi cum oamenii au încercat să trăiască în regimul lor, deşi nu credeau în ei.

Sovieticii au căzut, dar Rusia actuală pare sovietică în crize precum cea din Ucraina. 'Au încetat să mai fie sovietici, dar nu au renunţat să fie ruşi imperialişti', spune ea. 'Este foarte greu pentru ruşi să accepte că Ucraina este o ţară suverană. Nu acceptă că este o altă ţară. Pe de altă parte, dacă Ucraina este cu adevărat democratică şi afiliată la Europa, atunci este o ameninţare personală pentru Putin', este de părere Applebaum.

'Ruşii ar putea gândi că vor şi ei acelaşi lucru, că nu mai vor să trăiască sub o oligarhie coruptă, dacă o naţiune atât apropiată cultural lor poate trăi în democraţie şi sub imperiul legii. Cred că atunci oamenii s-ar întoarce împotriva lui Putin. Pentru el, personal, o Ucraină independentă este o ameninţare', conchide ea.