Tökés joacă cu Moscova: Ţinutul Secuiesc e comparat cu Crimeea. Ponta o scaldă. Băsescu cere desfiinţarea Jobbik, prietenii lui Dughin

La o zi după ce maghiarii au mărşăluit prin Târgu-Mureş, cerând autonomia Ţinutului Secuiesc, europarlamentarul român de origine maghiară László Tökés a luat poziţie în Parlamentul European, acuzând "cruda soartă" a secuilor în faţa "politicii de asimilare" a guvernului de la Bucureşti:

„Astăzi (luni - n.r.) a avut loc o demonstraţie împotriva politicii de asimilare duse de guvernul din România. Această populaţie, secuii din România, începe să devină o minoritate pe propriul teritoriu, ca şi tătarii care trăiesc în Crimeea”, a declarat László Tökés în PE, cerând totodată sprijinul PE, precum şi al celorlalte instituţii europene, pentru minoritatea secuiască, în vederea obţinerii autonomiei.

La rândul său, europarlamentarul Csaba Şogor a declarat: „Practica internaţională arată că există diferite tipuri de autonomie care pot promova o coabitare paşnică între diferitele grupuri etnice. Mesajul cheie al demonstraţiei de azi este că există în continuare conflicte nerezolvate, iar comunitatea maghiară îşi exprimă nemulţumirea şi solicită guvernului român să înceapă un dialog. Sper că acest lucru va fi susţinut de comunitatea internaţională”.

Premierul Ponta, care a ridicat de curând UDMR-ul la rang de partener de guvernare a minimizat evenimentul cât a putut: „Cred că (Tökés n.r.) habar nu are unde e Crimeea!” a ricanat premierul când a fost întrebat dacă poate fi realizată o comparaţie între minoritatea maghiară din România şi situaţia din Crimeea. Mai mult, Ponta a arătat că şi noi, românii, avem extremiştii noştri, care inflamează spiritele la televizor şi l-a felicitat pe vicepremierul Kelemen Hunor (susţinător recunoscut al autonomiei maghiarilor) pentru faptul că s-a delimitat de extremism.

Mai tranşant, Băsescu a luat poziţie împotriva manifestărilor extremiste, afirmând că prezenţa reprezentanţilor partidului Jobbik, unul dintre principalii "agenţi" inflamatori ai spiritelor la Târgu Mureş ar trebui interzis pe teritoriul românesc: „Am observat ieri o prezenţă la vârf a partidului extremist Jobbik. Cer să se emită act normativ prin care prezenţa pe teritoriul României a membrilor şi liderilor acestui partid să fie interzisă. (...). Voi avea o discuţie aplicată cu ocazia primului CSAT, pentru că libertatea, democraţia, dreptul la liberă exprimare nu pot merge până la nivelul la care faci rău altora, iar Jobbik este un partid de care le este ruşine şi guvernanţilor de la Budapesta. Nu văd de ce ne-ar fi ruşine să-i dăm afară”, a declarat Băsescu.

Trecând dincolo de iniţiativa lui Ponta de a trivializa iniţiativa lui Tökés, bagatelizând-o ca pe un act oarecare de extremism fără suport, declaraţiile lui Tokes nu pot fi scoase din context.

Din punctul de vedere al generalului Ioan Talpeş, fost director al SIE, comparaţia România-Crimeea, făcută de Tökés, pune paie pe foc, în condiţiile în care toată Europa priveşte cu suspiciune către Rusia şi fostul KGB. Consultat de Adevărul, fostul general SIE arată că Tökés este mai mult decât un simplu agent provocator al Budapestei, acuzând că pastorul Tökés, scânteia de la care s-a aprins revoluţia în Timişoara, este "fabricat" de Budapesta şi Moscova, "serviciile" din cele două ţări dirijând acţiunile pastorului "patriot" în ultimii 24 de ani.

„Eu spun asta de 24 de ani. Legătura dintre Budapesta şi Moscova este una implicită şi explicită. Acesta este un lucru firesc”, a declarat Talpeş, care a rememorat situaţia din Decembrie 1989. „Legătura dintre Moscova şi Budapesta a funcţionat şi la Revoluţia din decembrie. Moscova şi Budapesta au coordonat atunci activitatea din teren, erijându-l pe László Tökés în erou. Acesta este eroul revoluţiei dumneavoastră”, a mai amintit Talpeş care afirma că cei 24 de ani care au trecut de la Revoluţie şi până acum nu au stins legăturile între Budapesta şi Moscova, ba chiar le-au consolidat.

Viktor Orban trage stânga

Dacă ar fi să ne întoarcem privirea către Ungaria, vedem că apropierea Budapesta-Moscova este mai puternică decât oricând. Nu demult, premierul Ungariei, Viktor Orban, sau Viktator cum îi mai spun conaţionalii săi, a mărit dependenţa energetică a ţării sale de Rusia, de la care primeşte 80% din necesarul de petrol şi 75% din cel de gaz natural, atribuind companiei ruseşti Rosatrom contractul pentru construcţia a două noi reactoare la centrala de la Paksi. În stil Timoşenko, Orban a atribuit contractul fără să se consulte cu Parlamentul şi fără să organizeze vreo licitaţie. Aşa cum Ianukovici al Ucrainei a fost răsplătit în decembrie de Putin cu un împrumut de 15 miliarde de dolari, pentru a îndrepta Ucraina spre Kremlin, la fel lui Viktator al Ungariei, i-a fost acordat un credit de 10 miliarde de euro pentru construirea celor două reactoare.

Relaţiile dintre Budapesta şi Moscova s-au strâns puternic în ultimul an. Rusia a fost oaspete de onoare la Târgul agricol de la Budapesta, Ungaria a fost invitatul de onoare la marele Târg de carte de la Moscova şi cele două state au anunţat recent deschiderea camerelor de comerţ ruso-maghiare în Moscova, Rostov, Krasnoyarsk, Irkutk şi Novorosisk. Rusia este partenerul economic principal, din afara UE, al Ungariei, balanţa comercială dintre cele două state ridicându-se la 12 miliarde de euro.

De altfel, controversatul premier al Ungariei nu a făcut niciun secret din faptul că el vede în UE un imperiu şi nu o alianţă de state europene (vedere împărtăşită de altfel şi de liderii de la Kremlin) şi şi-a condus ţara într-un stil aproape rusesc. Orban a modificat în repetate rânduri Constituţia, a taxat excesiv multinaţionalele, a descurajat investiţiile străine şi, "îngrijorat" de soarta ungurilor de peste hotare - la fel cum Putin este preocupat de soarta ruşilor din Crimeea, Transnistria etc. - a acordat cetăţenie ungară pentru mai mult de 3 milioane de maghiari care locuiesc în ţări limitrofe, transformând Ungaria într-o ţară neprietenoasă, imprevizibilă şi cu potenţial destabilizator pentru ţările din jur. Pe modelul rusesc.

Pe acest fundal tensionat în care relaţiile între Moscova şi Budapestea se strâng, iar Putin îi "apără" cu tancurile pe ruşii din Crimeea iar Tökés explică membrilor UE în ce pericol de "asimilare" sunt ungurii din Ţinutul Secuiesc.