Partidul-stat pune CCR pe butuci: Peste CCR domneşte cineva fără studii juridice

Curtea Constituţională a publicat miercuri, în "Monitorul Oficial", motivarea deciziei prin care declară constituţional interimatul Ecaterinei Teodorescu în funcţia de Avocat al Poporului, cu vot de şase la trei.

La 20 decembrie 2013 Avocatului Poporului Anastasiu Crişu şi-a dat demisia invocând „motive personale”, locul acestuia fiind ocupat interimar de Ecaterina Teodorescu, un contabil fără studii juridice din Mehedinţi.

Trei dintre judecătorii CCR, respectiv Daniel Morar, Mona Pivniceru şi Ştefan Minea avertizează că Avocatul interimar al Poporului nu are drept constituţional să ocupe funcţia, pentru că nu îndeplineşte condiţiile legale de studii. Pe de altă parte, ceilalţi şase membri ai CCR, susţin că este un vid legislativ şi prin urmare au declarat constituţional interimatul pentru a nu destabiliza instituţia, scrie România Liberă.

Decizia CCR a venit ca urmare a sesizării înaintate de grupul PDL din Senat şi grupul PPDD din Camera Deputaţilor care au susţinut că "potrivit prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, poate fi numit Avocat al Poporului orice cetăţean român care îndeplineşte condiţiile de numire prevăzute pentru judecătorii Curţii Constituţionale. Aceste condiţii sunt reglementate de art. 143 din Constituţie şi sunt următoarele: pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior". Iar în acest caz "niciuna dintre aceste condiţii nu este îndeplinită de Ecaterina-Gică Teodorescu, care este economist şi nu are, ca atare, înalta competenţă profesională în domeniul juridic

Problema care apare este următoarea: Avocatul Poporului este singura instituţie care poate ataca la Curtea Constituţională o ordonanţă, simplă sau de urgenţă. Iar până când Parlamentul va desemna un şef al instituţiei, Ecaterina Teodorescu este singura persoană din România în măsură să facă acest lucru. Considerată a fi o apropiată a PSD, sunt slabe şanse ca vreuna din ordonanţele de urgenţă ale premierului să fie atacate la CCR.

Decizia majorităţii: Interimatul nu este reglementat expres de lege

CCR a declarat interimatul constituţional, majoritatea de şase judecători CCR impunându-se în faţa celor trei. Cei şase au şi-au motivat decizia susţinând că interimatul nu este reglementat expres prin lege.

„Curtea remarcă faptul că ipoteza imposibilităţii definitive de exercitare a funcţiei nu este reglementată însă prin nici o normă constituţională sau legală. Aşadar, posibilitatea atribuirii exerciţiului prerogativelor funcţiei de Avocat al Poporului unei alte persoane în situaţia demisiei titularului funcţiei, situaţie care a generat prezenta sesizare de neconstituţionalitate, nu este reglementată printr-o prevedere expresă nici în Legea fundamentală, nici în legea organică de organizare şi funcţionare a instituţiei Avocatului Poporului. Autorii sesizării susţin că, pentru a satisface exigentele art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, referitoare la statul de drept şi obligativitatea respectării legii, Parlamentul ar fi trebuit, mai întâi, să completeze Legea nr. 35/1997 cu un text care să îi permită acestuia să acopere şi situaţia ivită prin speţa de faţă”, au motivat cei şase magistraţi.

Totodată, majoritatea de şase de la CCR admite vidul legislativ, însă consideră că modificarea legii ar dura prea mult: „Curtea observă ca aceasta ar fi fost o variantă posibilă şi, în acelaşi timp, dezirabilă, dar adoptarea unei legi de completare a Legii nr. 35/1997, care implică parcurgerea obligatorie a unei anumite proceduri legislative, cuprinzând elaborarea unui proiect de lege, dezbaterea şi adoptarea acestuia în cele două Camere ale Parlamentului, ar fi presupus un interval de timp considerabil în care funcţionarea legală a instituţiei Avocatului Poporului ar fi fost afectată”.

Majoritatea magistraţilor din CCR susţin că interimatul este constituţional pentru că, în esenţă, Parlamentul poate decide chiar în lipsa unei prevederi legale: „Prin hotărârea criticată, Parlamentul a dispus ca atribuţiile funcţiei de Avocat al Poporului să fie exercitate temporar de o altă persoană, până la numirea unui nou Avocat al Poporului. Soluţia la care a recurs Parlamentul pentru a menţine funcţională instituţia Avocatului Poporului, instituţie indispensabilă în cadrul democraţiei constituţionale, cu un rol determinant în protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice, este o consecinţă logică a prevederilor constituţionale, întrucât, de vreme ce Legea fundamentală îi conferă competenţa de a numi Avocatul Poporului, acesta are, implicit, şi posibilitatea de a reglementa interimatul funcţiei”.

Opiniile separate: Riscul unui veşnic interimat

Decizia celor şase judecători a fost atacată prin două opinii separate. În opinia asumată în comun de Daniel Morar şi Mona Pivniceru se precizează: „Curtea nu face altceva decât să legitimeze conduita Parlamentului, exercitată în afara cadrului legal şi constituţional”.

„În dezacord cu opinia majoritară, apreciem ca ori de câte ori legea prevede clar şi neechivoc procedura de numire în funcţiile publice, Parlamentul are obligaţia de a respecta rigorile legale şi de a evita crearea unor situaţii contestabile din punct de vedere constituţional. Astfel, în cazul dedus judecăţii, Parlamentul avea obligaţia de a declanşa procedura de numire a Avocatului Poporului”, au susţinut Morar şi Pivniceru.

Practic, există pericolul ca interimatul să dureze o perioadă nedeterminată: „Procedând în afara cadrului legal şi constituţional, prin art. 2 al Hotărârii Parlamentului nr. 75 din 20 decembrie 2013, Parlamentul a creat o instituţie juridică nouă, şi anume "delegarea" unui adjunct al Avocatului Poporului pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţiei de Avocat al Poporului, până la numirea unui nou Avocat al Poporului. Hotărârea Parlamentului nu numai ca adaugă la prevederile Legii nr. 35/1997, dar, fără a stabili un termen cert până la care situaţia tranzitorie să îşi epuizeze efectele, creează premisele unei numiri în funcţia de Avocat al Poporului pe o perioadă nedeterminată, lăsată la libera apreciere a autorităţii competente să facă numirea. Or, o atare consecinţă juridică, coroborată cu rangul constituţional al instituţiei Avocatul Poporului, este de natură să afecteze grav valori şi principii constituţionale, precum statul de drept, democraţia constituţională şi principiul respectării obligatorii a Constituţiei şi a legilor”.

Pe de altă parte, din opinia judecătorul Minea reiese că „este neîndoielnic faptul că îndeplinirea atribuţiilor funcţiei de Avocat al Poporului înseamnă ocuparea şi deţinerea funcţiei de Avocat al Poporului. Or, o asemenea demnitate publică nu poate fi deţinută I nici pe o perioadă determinată de timp (perioada unui mandat) şi nici pe o perioadă nedeterminată (interimară şi deci incertă ca durată) I de către o persoană care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege. Prin urmare, apreciem că este absolut necesară respectarea riguroasă a condiţiei prevăzute de art. 6 alin. (2) din Legea nr. 35/1997, aceasta rezultând şi din faptul că interimatul - nefiind reglementat expres prin lege - s-ar putea eterniza, astfel că nu este de acceptat ca funcţia de şef al instituţiei Avocatul Poporului să fie deţinută - nici măcar o zi! - de o persoană care nu are pregătire juridică superioară şi înaltă competenţă profesională în domeniul dreptului”.