Danileţ: Motivul abrogării legii privind apărarea demnităţii magistraţilor este „hilar”

Judecătorul Cristi Danileţ şi-a exprimat marţi nemulţumirea faţă de abrogarea articolului din noul Cod Penal care protejează demnitatea magistraţilor şi a catalogat drept „hilar” motivul abrogării, respectiv că prevederile ar aduce atingere libertăţii de exprimare. Totodată, magistratul şi-a exprimat speranţa ca această decizie să fie atacată la Curtea Constituţională.

Deşi anterior, membri Comisiei juridice au dat raport favorabil, în unanimitate, articolului 276 din noul Cod penal, intitulat "Presiuni asupra justiţiei", marţi senatorii au decis abrogarea acestui articol care prevedea pedeapsa cu închisoare pentru presiunile exercitate prin declaraţii care vizează activitatea judecătorilor sau organelor de urmărire penală.

Danileţ a anunţat, pe contul său de Facebook, că după câteva zile de la intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, Senatul decide abrogarea unei infracţiuni „menită să apere demnitatea magistraţilor care sunt acuzaţi în mod public şi total nefondat de comiterea unor încălcări ale legii, în scopul de a deturna actul de justiţie”.

Iniţiatorii proiectului de lege au revenit asupra lui susţinând că acesta îngrădeşte libertatea de exprimare, pentru că declaraţiile unei persoane ar putea fi interpretate oricând ca fiind o presiune la adresa unui judecător sau a unui organ de urmărire penală, iar spre exemplu unele demersuri jurnalistice ar fi sancţionate, lucru inacceptabil în contextul în care rolul presei este acela de a strânge informaţii şi de a realiza cercetări în orice domeniu şi a prezenta ulterior aceste informaţii publicului.

„Astfel, având în vedere calitatea de principiu fundamental al oricărui stat democratic al libertăţii de exprimare, nu se justifică aplicarea sancţiunii închisorii pentru un delict de opinie”, susţin semnatarii proiectului, potrivit Mediafax.

Pe de cealaltă parte, Cristi Danileţ susţine că „motivul abrogării este hilar: cică ar afecta libertatea de exprimare. Nu există niciun - repet - niciun articol în Constituţie sau CEDO care să permită calomnierea magistraţilor. Dincolo de faptul că pentru această modificare nu s-a cerut avizul CSM, sper că această abrogare să fie atacată la CCR”.

„Haideţi să nu îşi dea cu părerea despre magistraţi toţi cei din afara sistemului justiţiei, care habar nu au câte sute de examene dai să ajungi magistrat, câte mii de dosare soluţionezi anual, câte zeci de mii de părţi îţi trec anual prin faţă, câte sute de legi citeşti anual. Azi toată lumea se pricepe la fotbal, politică şi justiţie. Ar fi bine să rămână la primele două”, a precizat magistratul.

Acesta a adăugat: „Cine cunoaşte magistraţi care fac abateri judiciare, să îi reclame la Inspecţia Judiciară. Cine ştie magistraţi corupţi, să îi reclame la DNA. Cine e nemulţumit de o hotărâre, să o atace cu apel. În rest, fără afirmaţii gratuite, fără insulte, fără calomnii, fără atacuri la viaţa privată, fără panaramă şi zeflemea”.

Articolul "Presiuni asupra justiţiei" precizează: "Fapta persoanei care, pe durata unei proceduri judiciare în curs, face declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea, de către judecător sau de organele de urmărire penală, a unei infracţiuni sau a unei abateri disciplinare grave legată de instrumentarea respectivei cauze, în scopul de a le influenţa sau intimida, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă".

Justiţia română, deşi lăudată în MCV, a fost criticată dur în ultima vreme de o serie de politicieni care acuză implicarea politicului în activitatea judiciară. A devenit ceva obişnuit ca politicieni care au probleme cu legea să acuze că sunt victimele unui complot şi că este vorba despre un „dosar politic”.

Recent, Inspecţia Judiciară a stabilit că declaraţiile premierului Victor Ponta referitor la condamnarea politică a lui Adrian Năstase au adus atingere independenţei justiţiei. La fel a constatat şi în cazul declaraţiilor lui Dan Şova şi Cătălin Ivan pe acelaşi subiect.