Partidul Comunist Chinez în război civil. Facţiunea lui Jiang Zemin, decimată sever de arestările la nivel înalt
alte articole
Demiterea a patru oficiali de nivel înalt din Partidul Comunist Chinez, care a avut loc la sfârşitul lunii iunie şi investigaţia lansată cu o lună mai târziu împotriva fostului ţar al securităţii din China au decimat facţiunea cadrelor de vârf care alcătuiau aşa-numita "bandă din Shanghai" patronată de fostul lider al PCC Jiang Zemin, bun prieten cu Ion Iliescu.
Un raport oficial al PCC din data de 30 iunie a anunţat că liderii comunişti Xu Caihou, Jiang Jiemin, Li Dongsheng şi Wang Yongchun au fost expulzaţi din Partid şi deferiţi sistemului judiciar. Xu Caihou este fostul vice-preşedinte al Comisiei Centrale a Armatei; Jiang Jiemin este fostul director al Comisiei de Stat pentru Administraţie şi Supervizare a Activelor; Li Dongsheng este fostul director al Biroului 610 şi Wang Yongchun este fostul manager general al PetroChina.
O lună mai tîrziu, pe 29 iulie, a fost anunţată oficial şi investigaţia împotriva lui Zhou Yongkang, Ţarul Securităţii chineze, fostul secretar al Comitetului Afacerilor Politice şi Legislative (PLAC) - cel mai mare “tigru” prins până acum în aşa-numita campanie anti-corupţie lansată de Xi Jinping.
Cei cinci erau protejaţii fostului lider comunist Jiang Zemin şi membri de bază ai grupării politice afiliate lui Jiang din interiorul PCC. Totuşi cât de mari erau cei cinci?
Xu Caihou, promovat cu sprijinul lui Jiang Zemin
Xu s-a născut în oraşul Wafangdian din provincia nordică Liaoning. În 1992, cu ajutorul fostului oficial senior Jiang Zemin, Xu a fost promovat din funcţia de comisar al Armatei a 16-a în postul de director adjunct al Departamentului General Politic al Armatei de Eliberare a Poporului (PLA). Promovarea lui Xu a avut loc chiar după ce Jiang Zemin l-a înlăturat pe oponentul său Yang Shangkun, fostul vice-preşedinte al Comisiei Militare Centrale (CMC), şi pe fratele vitreg al acestuia, Yang Baibing, fostul Secretar General al CMC. Ca să-i poată înlătura pe cei doi fraţi, Jiang Zemin a semănat discordie între cei doi fraţi şi fostul lider al Partidului de atunci Deng Xiaoping.
Xu a fost promovat rapid în funcţia de director adjunct al Departamentului Politic General, în 1993, şi apoi a devenit membru al Comisiei Centrale Militare în 1999. După ce Jiang Zemin a declanşat persecuţia Falun Gong în iulie 1999, Xu a răspuns ordinelor date de acesta şi a preluat conducerea sistemului de recoltare forţată de organe de la practicanţi Falun Gong, pentru profit, înfiinţând mai multe centre de detenţie asemănătoare lagărelor de concentrare în regiunea militară a provinciei Liaoning. Odată cu rolul asumat în cadrul persecuţiei Falun Gong, Xu a devenit ajutorul de încredere a lui Jiang din armată.
În 2004, la data când Jiang Zemin a fost obligat să demisioneze de la conducerea CMC, Xu a fost din nou promovat, devenind vice-preşedintele al CMC. Din această funcţie, Xu a făcut imediat un birou pentru Jiang Zemin chiar în clădirea CMC, care i-a permis lui Jiang să păstreze puterea asupra armatei până în anul 2012, chiar înainte ca Xi Jinping să preia puterea.
După demisia lui Jiang, şeful de atunci al Partidului, Hu Jintao, nu deţinea controlul asupra armatei deoarece Xu şi aliaţii săi îi cereau permisiunea lui Jiang pentru toate problemele militare, în detrimentul lui Hu Jintao.
De exemplu, în timpul marelui cutremur din oraşul Wenchuan din provincia Sichuan, care a avut loc pe 20 mai 2008, premierul de atunci, Wen Jiabao, a cerut o mobilizare imediată a elicopterelor şi a forţelor militare pentru operaţiunile de salvare. Totuşi, deoarece Jiang nu a acordat permisiunea armatei să intervină folosind drept pretext condiţiile meteo, armata nu a acţionat decât la trei zile după cutremur.
Wen a criticat dur armata, precizând că întârzierea a fost ”lipsită de scrupule”, potrivit Wikileaks, citând documentele clasificate ale ambasadei Statelor Unite din Beijing. Bilanţul cutremurului s-a ridicat la aproximativ 70.000 de morţi, 375.000 de persoane rănite, şi 18.000 de persoane dispărute, potrivit datelor oficiale.
Rolul lui Xu Caihou în persecuţia asupra Falun Gong
În 2006, un ofiţer de rang înalt din armata provinciei Liaoning a dezvăluit pentru ediţia în limba chineză a Epoch Times că oficialii guvernului din Liaoning şi-au unit forţele cu armata pentru a scoate profit de pe urma practicanţilor Falun Gong.
Ofiţerul a declarat că Xu servea drept unealta lui Jiang în persecuţia Falun Gong. Potrivit sursei, pe lângă faptul că Xu îl flata pe Jiang tot timpul, acesta asculta orbeşte ordinelor lui Jiang privind suprimarea Falun Gong. Mai mult, Xu a folosit sistemul militar pentru recoltarea de organe forţată de la practicanţi Falun Gong, în care mai erau implicaţi şi locotenentul general al PLA şi şeful adjunct al departamentului de logistică, Gu Junshan, care a fost investigat şi înlăturat din funcţie în 2012.
Sursa a afirmat că Xu a folosit Liaoning drept bază a persecuţiei împotriva Falun Gong, unindu-şi forţele cu Bo Xilai, care era în acea vreme un oficial din Liaoning. Xu a folosit o mare parte din profiturile obţinute pentru a construi închisori în provincia Liaoning, şi a lansat un program de recoltare forţată de organe de la practicanţi Falun Gong în viaţă.
De asemenea, sursa a mai afirmat că armata participa mereu în transferarea practicanţilor Falun Gong deţinuţi, iar transplanturile care implicau organele Falun Gong se desfăşurau în secret, în spitalele militare.
Xu Caihou s-a folosit de Departamentul General de Logistică al PLA pentru a se implica în recoltarea de organe de la practicanţii în viaţă.
Potrivit Minghui.org - un website care publică rapoartele publicate de victimele persecuţiei Falun Gong din China - sursele organelor din China continentală sunt în mare parte controlate de Departamentul General de Logistică al PLA, iar spitatele în care se recoltează organele sunt spitale militare sau spitale cu legături în armată.
Armata PCC are un sistem vast de îngrijire a sănătăţii şi de spitale care include Spitalul General al Armatei, Spitatele Afiliate Universităţilor Medicale Militare, spitalele militare regionale etc.
Săptămânalul chinez Sanlian Life a publicat, în aprilie 2005, un raport care arăta că ”98% din resursele de organe ale Chinei sunt controlate de sistemul din afara Departamentului de Sănătate”. Aceasta susţine acuzaţia că sistemul militar controlează resursele de organe ale Chinei.
Departamentul General de Logistică a profitat de sistemul militar şi de resursele naţionale pentru a obţine probe de sânge de la practicanţii Falun Gong, care erau reţinuţi abuziv în întreaga ţară. Datele obţinute de pe urma testelor medicale erau introduse într-un sistem computerizat, formând o bancă de organe la scara naţională. De asemenea, pentru a-i transfera pe practicanţii Falun Gong reţinuţi s-au folosit maşini ale armatei, avioane, forţe ale poliţiei şi baze militare.
Personalul de supervizare militar a primit puterea de a aresta, reţine, şi executa pe oricine dezvăluia informaţii despre recoltarea de organe, inclusiv doctori, ofiţeri de poliţie şi poliţie militară, oameni de ştiinţă şi cercetători. În acelaşi timp, Sediul Central al PLA şi-a folosit sistemul de contrainformaţii pentru a bloca scurgerea acestor informaţii din China.
Multe spitale locale de la niveluri diferite s-au alăturat proiectului de recoltare de organe pe viu, fiind motivate de profiturile mari care se obţineau, şi au format o reţea de trafic de organe vii împreună cu securitatea publică locală, birourile procurorilor, spitalele, închisorile şi lagărele de muncă, care se aflau sub controlul Biroului 610 al Partidului şi a spitalelor militare. După anul 2000, numărul transplanturilor de organe din China a crescut la 85% din totalul transplanturilor la nivel mondial, potrivit datelor publicate de CMC.
Potrivit Organizaţiei Mondiale pentru Investigarea Persecuţiei Falun Gong (World Organization to Investigate the Persecution of Falun Gong), forţele armate şi poliţiile din spitalele multor provincii din China continentală sunt implicate în recoltarea pe viu a organelor de la practicanţii Falun Gong, incluzând spitalele militare afiliate CMC, spitalele militare generale şi spitalele poliţiei armate, etc.
În timp ce în 1999 au fost înregistrate numai câteva cazuri individuale de recoltare de organe, amploarea acestora a atins cote maxime între 2003 şi 2006, când sute de spitale din 23 de provincii participau la crima de recoltare pe viu a organelor.
Li Dongsheng, şeful propagandei lui Jiang
Li Dongsheng este fostul şef adjunct al Securităţii Publice şi şeful Guvernului central al Biroului 610, o organizaţie secretă, extrajudiciară a Partidului înfiinţat pentru a implementa persecuţia Falun Gong.
Li Dongsheng s-a născut în decembrie 1955 şi a absolvit Departamentul de Jurnalism din cadrul Universităţii Fudan. Acesta a intrat în CCTV -portavocea PCC - în 1978 şi a devenit directorul centrului de ştiri al CCTV în 1993. Acesta a început emisiunea ”Interviul în Prim-plan” în 1994 şi s-a aflat la conducerea programului de comentarii de ştiri al CCTV unde ocupa postul de director adjunct.
În 1999, Jiang Zemin a lansat reprimarea brutală a aderenţilor Falun Gong. La acel moment, mulţi oficiali de nivel înalt ai guvernului din toate departamentele, de la comisia Biroului Politic Central şi până la cei din oraşe şi provincii, erau împotriva deciziei luate de Jiang, pe care o considerau neîntemeiată. Jiang se afla într-o situaţie umilitoare şi avea cu disperare nevoie de talentul special a lui Li pentru crearea unei propagande care să poată înşela publicul, astfel încât masele itoxicate cu ură să participe la persecuţie.
Astfel, Li i-a dedicat emisiunea de la CCTV, "Interviul în Prim-plan", lui Jiang Zemin. Pseudo "Interviul în Prim-plan", de fapt o uzină a urii fabricând calomnii împotriva Falun Gong, a preluat rolul de conducere al înscenărilor împotriva Falun Gong pe tot parcursul persecuţiei. În şase ani şi jumătate, din 21 iulie, 1999 şi până la sfârşitul lui 2005, Li a produs un total de 102 episoade care defăimau Falun Gong şi le-a televizat în cadrul "Interviului în Prim-plan". În primele cinci luni începând din 21 iulie 1999 şi până la sfârşitul lui 1999, "Interviul în Prim-plan" a difuzat 70 de astfel de episoade.
"Interviul în Prim-plan" a fabricat numeroase "cazuri" şi scene menite să însceneze şi să defăimeze Falun Gong, inclusiv cazuri suicid (autoincendierea din Piaţa Tiananmen din 2001), o poveste despre o aşa-zisă ucidere a propriilor membrii de familie (Fu Yijin în Bejing), o poveste despre uciderea unor persoane (ofiţerul de poliţie din Mongolia Interioară) sau aşa-zise incidente de crime în masă (Chen Zhaofu ucigând cerşetori în Zhejiang). Toate s-au dovedit fabricaţiile lui Li Dongsheng.
Autoimolarea din Piaţa Tiananmen, un incident înscenat în 2001, a incitat cu succes ura poporului chinez împotriva Falun Gong şi a înşelat de asemenea şi restul lumii.
În acel incident, s-a susţinut că pe 23 ianuarie 2001, câteva persoane şi-au dat foc în Piaţa Tiananmen. Fără nicio procedură care să verifice ştirile, CCTV a publicat aproape instantaneu un material la "Interviul în Prim-plan" şi acuzat Falun Gong pentru ce s-a întâmplat.
Autoimolarea a fost mai târziu demascată dovedindu-se că a fost orchestrată de Luo Gan, secretarul de atunci al Comitetului de Afaceri Politice şi Legislative (PLAC), şi raportată de Li, care era atunci directorul adjunct al CCTV. Cazul orchestrat împotriva Falun Gong a fost înscenat de cei doi.
Ştirile autoincendierea au fost publicate rapid în întreaga lume prin CCTV, care era coordonat de Li Dongsheng.
Magnitudinea acestei înşelăciuni şi îndoctrinarea publicului au făcut din Li un complice important a lui Jiang Zemin în persecuţia împotriva Falun Gong.
Din cauza cooperării totale a lui Li Dongsheng în calomnierea Falun Gong, în iulie 2000, Jiang l-a promovat pe Li în postul de şef adjunct în Administraţia de Stat a Presei, Publicaţiilor, Radioului, Filmului şi Televiziunii. În mai 2005, Li Dongshen a fost promovat în funcţia de ministru adjunct al Departamentului Central de Propagandă. De asemenea, Li a fost numit şi directorul adjunct al Biroului 610, al guvernului central.
După ce a devenit ministru adjunct al Departamentului de Propagandă, Li a continuat coordonarea propagandei împotriva Falun Gong şi a programelor de spălare pe creier la care erau supuşi practicanţii în întrega ţară. Pe 26 august, 2002, la o întâlnire naţională a tuturor directorilor de la toate nivelurile departamentelor de propagandă, Li a raportat situaţia propagandei împotriva Falun Gong.
Zhou Yongkang, care a fost ales personal de Jiang Zemin în 2012 pentru a conduce PLAC şi pentru a continua persecuţia Falun Gong după retragerea lui Jiang, l-a făcut pe Li Dongsheng şeful ministerului de Securitate Publică, în 2009. În acelaşi an, Li a mai fost promovat şi în funcţia de director al Biroului 610.
Jiang Jiemin, bancherul personal al lui Zhou Yongkang
Jiang Jiemin este fostul şef al Comisiei Consiliului de Stat a Administraţiei şi Supervizare a Activelor. Acesta este şi fostul conducător al PetroChina cât şi fostul manager general al China Naţional Petroleum Corporation (CNPC).
Jiang Jiemin s-a născut în 1955. În decembrie 1977, a fost angajat în postul de operator al "Câmpurilor Petroliere Shengli" din provincia Shandong. În următorii 32 de ani, până în 2004, acesta a avansat, devenind directorul adjunct al Biroului Administrativ al Shengli Petroleum. În acest timp, acesta a avut patru ani de experienţă ca oficial al guvernului.
Din 2004 până în mai 2007, Jiang a trecut prin posturile de manager adjunct, preşedinte adjunct, secretar adjunct al PCC, manager general, iar în final preşedinte al celei mai mari corporaţii a statului, CNPC. Acesta a fost preşedintele CNPC-ului până când a demisionat, în 2013.
Zhou Yongkang a fost secretarul de Partidul al "Câmpurilor Petroliere Shengli" în anii 1980, fiind văzut ca un ”naş” de cei care vroiau să prospere în "Câmpurile Petroliere Shengli". După ce Jiang Jiemin şi-a unit forţele cu Zhou Yongkang, Jiang nu numai că a făcut o avere din CNPC dar i-ar furnizat lui Zhou cantităţi enorme de capital pentru a fi folosite în scopuri personale.
Se crede că Jiang Jiemin are o avere de zeci de miliarde de yuan (10 miliarde de yuan sunt echivalentul a 1,63 de miliarde de dolari) şi că a oferit ilegal apropiaţilor săi proiecte legate de industria petrochimică. Se estimează că venitul său anual este de mai multe miliarde de yuani.
Se ştie că Jiang a contractat ilegal mai multe proiecte petrochimice companiei Wison Engineering Service din Shanghai, care era deţinută de fiul lui Zhou Yongkang, Zhou Bin. Valoarea acestor proiecte era de peste zece miliarde de yuan fiecare.
Potrivit informaţiilor din interior, cel mai mare caz de corupţie dezvăluit din istoria CNPC a fost investiţia făcută în compania Petrochimical Sichuan. Aproximativ 30 din cei 38 de miliarde de yuani investiţi au ajuns în buzunarul altcuiva în timp ce Sichuan Petrochimical a dat majoritatea proiectelor sale companiei Wison Engineering. Când s-a dezvăluit că proiectul a fost un mare eşec, nimeni nu a îndrăznit să-l investigheze deoarece cei implicaţi în actele de corupţie erau la acel moment persoane cu funcţii politice foarte importante.
În timp ce Wison achiziţiona instrumentele pentru proiectul Sichuan Petrochimical, în mai 2012, a fost provocat un scandal care implica staruri din industria pornografică japoneză, pentru a distrage atenţia. Scandalul a zguduit societatea chineză la acel moment dar ceea ce oamenii nu ştiau era că cei din spatele complotului erau Zhou Bin şi Jiang Jiemin.
Fu Chengyu şi Wang Tianpu, fostul preşedinte şi vice-preşedinte al China Petrochimical Development Corporation (CPDC), şi Jiang erau toţi asociaţii de încredere ai lui Zhou Yongkang. Prin intermediul acestora, Zhou deţinea monopolul afacerilor cu petrol din China şi furniza chinezilor un petrol de calitate inferioară la preţuri mari. CNPC şi CPDC erau fabricile de bani ale lui Zhou Yongkang şi Zhou Bin.
Potrivit raportului China Time din 1 septembrie, 2013, când Jiang Jiemin a devenit preşedintele CNPC, în 2007, acţiunile companiei aveau ratingul A la data de 5 noiembrie. Preţul acţiunilor era de 48,5 yuani în acea zi iar de atunci au coborât în continuu.
Până pe data de 30 august 2013, preţul a ajuns la 7,83 yuani pentru o acţiune. CNPC avea un total de 183 de miliarde acţiuni, iar o pierdere de un yuan pe acţiune însemna pierderea a 183 de miliarde de yuan din valoarea totală a corporaţiei pe piaţa de valori. Din noiembrie 2008 şi până în august 2013, CNPC a pierdut 40 de yuan la fiecare acţiune, însumând o pierdere de 7350 de miliarde de yuani, care însemna o treime din valoarea totală de piaţă a Burselor de Valori din Shanghai şi Shenzhen.
Rapoartele de la acea vreme arătau că Jiang Jiemin era implicat în multiple cazuri de corupţie. Privitor la cazurile CNPC, Comisia Centrală pentru Disciplină şi Inspecţie a descoperit că sume imense de bani au ajuns la Zhou Yongkang şi ca acesta le-a folosit în persecuţia Falun Gong.
Wang Yongchun, moştenitorul lui Jiang Jiemin
Wang Yongchun este un fost manager general adjunct al CNPC. Wang era considerat moştenitorul lui Jiang Jiemin în cadrul CNPC.
În timp ce Jiang Jiemin şi-a început cariera la "Câmpurile Petroliere Shengli", Wang şi-a început-o la "Câmpurile Petroliere Jilin". Cei doi nu aveau prea multe în comun până când nu s-au întâlnit în proiectul de dezvoltare a "Câmpurilor Petroliere Hailaer".
Când producţia de petrol produsă de "Câmpurile Petroliere Daqing" a început să scadă la fiecare an, noul obiectiv fixat de CNPC a fost dezvoltarea unui nou câmp petrolier. În 2005, când Jiang Jiemin a inspectat "Câmpurile Petroliere Hailaer", care fac parte din "Câmpurile Petroliere Daqing", acesta a propus - fără să facă prea multe cercetări - că trebuie atins ”marele obiectiv de 58553”, ceea ce însemna: în 5 ani, găseşte un rezervor de ţiţei de 800 de milioane de tone, foloseşte 500 de milioane de tone pentru a crea o capacitate de producţie de 5 milioane de tone, şi cu o producţie anuală de peste 3 milioane de tone.
În 2008, Wang Yongchun a devenit managerul general adjunct al "Câmpurilor Petroliere Daqing". Pentru a avansa marele obiectiv stabilit de Jiang Jiemin, Wang a mobilizat aproximativ 10.000 de muncitori pe "Câmpurile Petroliere Daqing" şi a început ”războiul împotriva Hailaer”. Wang a cheltuit 1,5 miliarde de yuani şi a săpat sute de puţuri de ţiţei, dar majoritatea lor erau goale. Corupţia din acest ”război” a fost de asemenea şocantă.
Totuşi, Jiang Jiemin a fost impresionat de performanţa lui Wang şi l-a promovat în mod repetat. În aprilie 2011, Wang Yongchun devenise managerul general adjunct al CNPC şi al "Câmpurilor Petroliere Daqing". Astfel, el devenise o figură marcantă atât în CNPC cât şi în cadrul "Câmpurilor Petroliere Daqing". O sursă din Beijing a declarat că primul loc vizitat de Zhou Yonkang, după retragerea din postul de membru al Comitetului Central Politic la al 18-lea Congres Naţional, a fost "Câmpurile Petroliere Daqing", unde s-a întâlnit cu Wang.
În ultimii zece ani, CNPC a reprezentat fabrica de bani a familiei lui Zhou, iar Wang Yongchun a avut un rol foarte important în acest proces.
Jiang Zemin, următorul ”Mare Tigru”?
După demiterea atâtor oficiali de vârf din facţiunea lui Jiang Zemin, unii analişti se întreabă despre cum va arăta viitorul lui Jiang.
Potrivit unei relatări publicate pe 28 iulie de NTD TV, Han Zheng, secretarul Partidului din Shanghai, unde îşi are baza Jiang Zemin, şi-a manifestat loialitatea faţă de Xi Jinping. Han era un susţinător ferm al lui Jiang Zemin.
După arestarea lui Xu Caihou, fostul membru al personalului lui Xi Jinping - Ying Yong - a fost instalat în poziţia de secretar adjunct al oraşului Shanghai.