Parada Victoriei de la Moscova atrage critici din partea Ucrainei

Mii de soldaţi au mărşăluit sâmbătă în Piaţa Roşie din Moscova şi numeroase tancuri au rulat pe străzi pentru a marca 70 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste, un eveniment boicotat de liderii occidentali datorită rolului Rusiei în criza ucraineană, susţine Moscow Times.
Andrei Popescu
11.05.2015

alte articole

Zeci de mii de oameni participă la marşul “Regimentul Nemuritorilor” în Moscova, 9 mai 2015. (Captură Foto)
Andrei Popescu
11.05.2015

Mii de soldaţi au mărşăluit sâmbătă în Piaţa Roşie din Moscova şi numeroase tancuri au rulat pe străzi pentru a marca 70 de ani de la victoria împotriva Germaniei naziste, un eveniment boicotat de liderii occidentali datorită rolului Rusiei în criza ucraineană, susţine Moscow Times.

Preşedintele rus Vladimir Putin a folosit aniversarea pentru a alimenta sentimentul patriotic rusesc dar şi pe cel anti-Occident, iar la o paradă desfăşurată la Kiev liderul ucrainean Petro Poroşenko a declarat că Moscova încearcă să confişte creditul pentru victoria înregistrată în cel de-al Doilea Război Mondial şi să marginalizeze rolul şi pierderile Ucrainei.

Deşi mulţi lideri occidentali au stat deoparte, totuşi, lui Putin i s-au alăturat la Moscova aproximativ 30 de lideri străini, incluzându-l pe omologul său chinez Xi Jinping, care a stat în dreapta sa.

Într-un semn de consolidare a legăturilor dintre cei doi, o coloană de soldaţi chinezi a participat de asemenea la Parada Victoriei. Secretarul general al ONU Ban Ki-moon s-a aflat de asemenea printre cei prezenţi la eveniment.

La Parada Victoriei au mai participat demnitari din India, fostele republici sovietice şi aliaţi din era comunistă precum Cuba.

Cancelarul german Angela Merkel a sărit peste paradă, aşa cum au făcut-o liderii american, britanic şi francez, dar a a ales să participe duminică la o ceremonie pentru depunerea de coroane de flori.

În cadrul Paradei, un spectacol de forţă rusească, a fost prezentat primul nou tanc creat de Rusia în 40 de ani - Armata T-14. De asemenea, pentru defilare, soldaţii ruşi au îmbrăcat uniforme folosite în timpul războiului împotriva Germaniei naziste.

Veteranii de război au privit parada din tribuna centrală, în timp ce mulţimile de oameni s-au îmbulzit pe străzile din jurul Kremlinului, aplaudând şi strigând în timp ce avioanele de luptă au zburat deasupra centrului Moscovei.

Putin a avertizat că fascismul ar putea creşte din nou şi a sugerat că alte ţări rescriu istoria pentru a minimaliza rolul Moscovei în câştigarea războiului.

“Principiile de bază ale cooperării internaţionale au fost ignorate deseori în ultimul deceniu. Principii care au fost câştigate cu greu de omenire după greutăţile globale ale războiului”, a declarat el soldaţilor şi publicului.

“Am văzut încercări de creare a unei lumi unipolare”, a declarat el, aducând aminte de un discurs din 2007, când şeful de la Kremlin a criticat viziunea Occidentului asupra lumii.

În cadrul evenimentelor de sâmbătă, Putin a condus un marş – cunoscut sub numele de marşul Regimentului Nemuritor – în cadrul căruia oamenii au afişat poze cu rudele lor care au luptat în timpul războiului. Politia moscovită a declarat că peste 250.000 de oameni s-au alăturat marşului din Piaţa Roşie.

Mulţi ruşi au văzut boicotarea evenimentului de către Occident ca o lipsă de respect. Aproximativ 27 de milioane de cetăţeni sovietici au fost ucişi în războiul din 1941-1945. Ucraina susţine că a pierdut între 8 şi 10 milioane dintre cetăţenii săi, incluzând 3,5 milioane prezenţi în cadrul forţelor sovietice.

Poroşenko a criticat Moscova pentru că a acuzat Kievul de utilizarea de metode “fasciste” pentru a-l alunga de la putere pe fostul lider ucrainean pro-rus Ianukovici în februarie 2014 – o mişcare care a declanşat anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia precum şi izbucnirea unei rebeliuni separatiste în estul Ucrainei în care Moscova este acuzată că are un rol activ major.

O minoritate dintre luptătorii ucraineni din cel de-al Doilea Război Mondial s-au alăturat unei miliţii care a fost pregătită să se alieze cu invadatorii nazişti în lupta împotriva conducerii comuniste sovietice, lăsând naţionalismul ucrainean vulnerabil la acuzaţii de simpatii fasciste.

“Este de un cinism extrem să descrii ţara noastră ca fiind un presupus stat fascist. Şi acest lucru este făcut cu scopul de a justifica poporului rus propriile sale acţiuni criminale – agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei”, a declarat Poroşenko.

Într-un semn suplimentar de distanţare de fostul său stăpân sovietic, Ucraina s-a alăturat majorităţii statelor europene în cadrul unei ceremonii separate care a avut loc vineri cu ocazia marcării a 70 de ani de la înfrângerea naziştilor, conform Moscow Times.

La o a doua ceremonie, desfăşurată sâmbătă, Poroşenko a declarat: “Nu vom mai marca niciodată această zi cu scenariul rusesc, care foloseşte ziua victoriei noastre ca o justificare pentru politicile sale expansioniste şi pentru menţinerea vecinilor săi în orbita sa cu scopul recreării imperiului [rus].”

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 6.100 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

Deşi în februarie a fost semnat un acord de pace la Minsk, totuşi acesta nu a fost respectat decât într-o foarte mică măsură şi pericolul reizbucnirii luptelor este tot mai simţit în regiune. Sâmbătă, 9 mai, armata ucraineană a declarat că separatiştii pro-ruşi au continuat să atace cu artilerie şi mortiere poziţiile trupelor guvernamentale din estul şi sud-estul Ucrainei.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor