Lavrov: UE nu doreşte ca pacea din Ucraina să reziste

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat marţi “că cineva din Uniunea Europeană” încearcă să se asigure că acordul de pace din estul Ucrainei nu va rezista, susţine Euronews.

Separatiştii pro-ruşi şi guvernul ucrainean au încheiat un acord de pace în 12 februarie la Minsk dar cu toate acestea, luptele au continuat. În acelaşi timp, preşedinta lituaniană a declarat că acest acord este ca şi mort.

În cadrul unei conferinţe de presă din Moscova, Lavrov a deviat atenţia de la Kiev şi a acuzat Uniunea Europeană că întoarce privirea de la atacurile care au ucis civili în zonele ocupate de rebeli.

“Judecând după anumite semne, cineva din Uniunea Europeană doreşte ca UE să permită guvernului ucrainean să nu implementeze acordul de la Minsk”, a declarat Lavrov după discuţiile cu ministrul austriac de Externe Sebastian Kurz.

El nu a oferit alte detalii dar a descris ceea ce el a numit o activitate militară intensificată în săptămânile recente a forţelor ucrainene cu scopul de a dizolva acordul de pace.

UE nu a răspuns imediat remarcilor lui Lavrov, dar a cerut în mod regulat tuturor părţilor să implementeze acordul de la Minsk şi, în mod particular, a accentuat responsabilităţile Moscovei în această privinţă.

Majoritatea liderilor UE susţin că ei speră ca acordul de pace să poate fi susţinut, dar preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite a declarat că “acordul de încetare a focului nu mai există”.

“Situaţia se schimbă în fiecare zi dar ne bazăm pe informaţiile NATO şi, conform acelor informaţii, acordul de la Minsk este într-adevăr mort”, a declarat ea într-un interviu în capitala lituaniană Vilnius, pentru Euronews.

Conform acordului de la Minsk, armele cu calibru mai mare de 100 mm, incluzând piese mari de artilerie, mortiere şi sisteme de rachete puternice, ar fi trebuit deja să fie retrase de pe ambele părţi ale liniei de front.

În Kiev, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko a declarat că separatiştii îşi comasează echipament militar pentru mai multe atacuri. Dar un lider rebel, Andrei Purgin, a susţinut la rândul său că aceasta nu este decât o “declaraţie publică pentru publicul occidental.”

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 6.100 de oameni au fost ucişi în acest conflict.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.