Papahagi, câteva cuvinte despre amăgirile şi dezamăgirile în politică

Unul din membri fondatori ai PMP, Adrian Papahagi, care ulterior a demisionat nemulţumit fiind de Elena Udrea şi direcţia în care o lua partidul, a vorbit despre cum stă treaba cu amăgirile şi dezamăgirile în politică.

Papahagi povesteşte că în 1996, când avea 20 de ani, a votat cu Emil Constantinescu, acela fiind primul vot din viaţa mea. "Sunt dezamăgit azi de el? Da, fireşte! Îmi pare rău de votul dat? Nu, deloc. Dacă azi ar trebui sa aleg între el şi Iliescu, cunoscând evoluţia ulterioară a lui Constantinescu, l-aş vota din nou", a explicat acesta.

Din vara lui 2012 până la debarcarea Elenei Udrea şi a "găştii penale în PMP", Papahagi afirma că a fost alături de preşedintele Traian Băsescu.

"Sunt dezamăgit de opţiunea lui pentru Udrea (Pinalti, Popescu, Cocoş etc.)? Da, fireşte! Regret că am fost alături de Băsescu? Nu, deloc", a precizat acesta.

Papahagi susţine că a fost de partea bună a baricadei în vara lui 2012, când a făcut primul pas în politică, la fel cum a fost de partea bună a luptei politice atunci când a sperat că Traian Băsescu va fi şi în 2013 garanţia reformismului, ca în 2004, şi că se poate construi ceva nou şi curat beneficiind de experienţa lui politică.

În 16 noiembrie 2014, Papahagi anunţă că va vota cu prezidenţiabilul ACL, Klaus Iohannis, de care probabil va fi dezamăgit mai devreme sau mai târziu. Acesta se declară deja dezamăgit pentru că ar fi preferat să voteze cu Monica Macovei, în care are "infinit mai multă încredere", deşi susţine ca şi-au procurat deja şi dezamăgiri reciproce în relaţia lor politică veche de doi ani şi jumătate.

"Ce vreau să spun? Mai devreme sau mai târziu, cu toţii ne amăgim şi suntem dezamăgiţi. Oamenii evoluează, situaţiile se schimbă, ne schimbăm noi şi, odată cu noi evoluează experienţa noastră de viaţă, standardele noastre, aşteptările noastre. Amăgirea şi dezamăgirea nu sunt scăderi, ci însăşi firea lucrurilor, inerentă spiritului uman care nu poate fi închis în formule şi nici măcar în idei.

Alegerile noastre nu sunt ideale (de exemplu, între câştigarea premiului Nobel şi o moarte dureroasă). Ele comportă o doză de amăgire şi vor aduce invariabil dezamăgire. Discernământul ne ajută să decidem azi; nimic nu ne garantează că nu vom fi dezamăgiţi mâine. Important e să nu fim necinstiţi cu noi înşine şi cu ceilalţi atunci când alegem", este de părere Adrian Papahagi.