Pancreasul artificial pentru diabetici devine o realitate

Bolnavii de diabet de orice vârstă îşi vor putea procura un pancreas artificial - un dispozitiv asemănător ca formă şi dimensiuni cu un telefon mobil, care funcţionează ca o pompă care eliberează insulină în organism doar atunci când este necesar.

Conform celor declarate de autorii studiului pentru Diabetologia (Revista Asociaţiei Europene pentru Studiul Diabetului), pancreasul artificial va fi disponibil în 2018. Cu toate acestea, unele probleme, cum ar fi viteza de acţiune a diferitelor forme de insulină utilizate, fiabilitate, comoditate şi precizie în controlul nivelurilor de glucoză, plus securitatea cibernetică pentru a proteja aceste dispozitive de hacking, încă trebuie testate.

În diabetul zaharat de tip I (denumit în trecut diabet insulino-dependent sau diabet cu debut juvenil), peste 90% dintre celulele pancreatice care produc insulină sunt distruse definitiv. Ca urmare, producţia pancreatică de insulină este redusă sau absentă.

"În studiile efectuate până în prezent, utilizatorii sunt receptivi la utilizarea pancreasului artificial, care oferă, de asemenea, un răgaz cu diabetul zaharat, deoarece sistemul controlează nivelul de zahăr din sânge, fără intervenţia utilizatorului", afirmă autorii studiului.

În prezent, diabeticii pot utiliza pompele de insulină pentru a furniza această substanţă organismului; cu toate acestea, înainte trebuie să-şi măsoare nivelul de insulină. În schimb, pancreasul artificial poate combina ambele procese într-un aşa-numit "cerc închis", conform Dr. Roman Hovorka şi Dr. Hood Thabit, de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie, autorii studiului.

"Sunt efectuate studii clinice de 6 până la 24 de luni cu adulţi şi copii. Din moment ce un cerc închis poate fi vulnerabil la ameninţări cibernetice, cum ar fi interferenţa cu protocoalele wireless sau de recuperare de date neautorizate, trebuie perfecţionate şi puse în aplicare protocoale de securitate", au declarat autorii.

Unul dintre punctele cheie ale invenţiei este variabilitatea insulinei de care are nevoie o persoană cu diabet zaharat, în funcţie de zi: o persoană poate avea nevoie de o treime din doza normală, iar 24 de ore mai târziu, corpul poate avea nevoie de trei ori doza normală. Acest lucru depinde, printre alţi factori, de persoană, dietă şi activitatea fizică.

În mod normal, concentraţia sanguină a glucozei variază pe parcursul zilei. Creşte după masă şi revine la normal în următoarele 2 ore. Când glicemia se normalizează, producţia de insulină scade. Glicemia variază de obicei în limite înguste, între 70 şi 110 miligrame per decilitru (mg/dl) de sânge. În cazul consumului de carbohidraţi, poate creşte mai mult. Persoanele în vârstă de peste 65 de ani au glicemia uşor crescută, în special după masă.

Dacă organismul nu produce suficientă insulină pentru a transporta glucoza în celule, creşterea glicemiei sanguine şi scăderea cantităţii de glucoză din celule determină simptomele şi complicaţiile caracteristicile diabetului zaharat.

Din acest motiv, pacienţii trebuie să monitorizeze în mod constant nivelul de glucoză, deoarece pot avea un nivel ridicat de zahăr în sânge (hiperglicemie) sau, mai frecvent, un nivel mai mic decât este necesar (hipoglicemie). În ambele cazuri, diabeticii pot suferi daune semnificative ale vaselor de sânge şi în sistemul nervos şi chiar probleme cardiovasculare.

Pentru a concluziona, cercetătorii sunt convinşi că studiile viitoare vor dezvălui ce sectoare de populaţie pot beneficia cel mai mult de pancreasul artificial.