Organizaţia “Ergenekon” câştigă apelul în Turcia

Principala Curte de Apeluri a Turciei a anulat condamnările în celebrul caz Ergenekon. Cazul Ergenekon este una dintre cele semnificative bătălii legale din istoria recentă a Turciei, care a durat aproape un deceniu.

După anii '60, când a fost zguduită de mai multe tulburări iscate de marxişti, Turcia a fost guvernată cu o mână de fier de către un regim militar, naţionalist, laic. Datorită războiului hibrid dus de Kremlin, care era interesat de captarea Turciei în zona blocului comunist, alianţele juntei militare care conducea Turcia au fost îndreptate către Occident şi Israel şi au încercat să menţină Ankara în afara conflictelor care implicau lumea arabă.

Odată ajuns la putere cu ajutorul unei politici populiste şi a unei orientări islamice mult mai radicale, actualul preşedinte Recep Erdogan a început un război împotriva elitei societăţii turce, organizând o vânătoare a membrilor unei organizaţii presupus secrete numite Ergenekon. Membrii acestei organizaţii au fost învinuiţi de Erdogan că guvernează din umbră Turcia şi că ar încerca lovituri de stat la adresa partidului AKP, proaspăt ajuns la guvernare.

Au fost arestate de-a lungul ultimilor ani peste 700 de persoane, iar unui număr impresionant de persoane - peste 200 - printre ei fiind numeroşi judecători, avocaţi, ofiţeri superiori dar şi scriitori şi ziarişti - li s-au deschis dosare penale, fiind învinuiţi de terorism şi subminarea puterii de stat. Comandantul armatei turce, generalul Ilker Başbuğ, este unul dintre membrii cei mai proeminenţi ai societăţii turce vizaţi de cazul Ergenekon şi a fost condamnat la închisoare pe viaţă, dar a fost eliberat după câteva luni.

Curtea de Apeluri a Turciei a decis joi că Organizaţia Teroristă Ergenekon, ţinta învinuirilor, nu există deloc.

Curtea Supremă de Apeluri a decis ca recunoaşterea prealabilă, de către un tribunal local, a Organizaţiei Teroriste Ergenekon nu este legală deoarece nu s-a ştiut când şi de către cine a fost înfiinţată organizaţia. “Crimele sale şi structura sa ierarhică nu au fost dovedite” şi “liderul sau nu a fost evident”, a declarat un judecător senior, în timp ce a citit rezumatul unei decizii de 231 de pagini la audierea finală a cazului de recurs în 21 aprilie.

Curtea de apeluri a declarat că tribunalul local a eşuat să demonstreze legăturile “legale şi reale” dintre un atac armat efectuat la Consiliul de Stat şi cazul Ergenekon.

Cazul Ergenekon a izbucnit în mai 2006, când un bărbat pe nume Alparslan Arslan a desfăşurat un atac armat la Biroul Nr. 2 al Consiliului de Stat, ucigând un judecător şi rănind alţi patru. Deşi atacul a fost singular, preşedintele Turciei a folosit prilejul pentru a începe o vendetta împotriva grupului despre care susţinea că guvernează din umbră societatea.

Curtea de apeluri a mai decis ca mărturiile suspecţilor în acest caz au fost obţinute în condiţii necorespunzătoare.

Unele dintre verdictele oferite în acest caz nu au avut nici măcar legătură cu acuzaţiile, iar unii membri ai serviciilor de informaţii au depus mărturie în calitate de martori fără permisiunea Agenţiei Naţionale de Informaţii (MIT), a mai susţinut Curtea de Apeluri. Dovezile au fost produse prin monitorizări ilegale ale convorbirilor telefonice, a mai adăugat curtea de apeluri.

Fostul şef al armatei turce, Ilker Başbuğ, a fost acuzat că a făcut parte din această presupusă organizaţie “ascunsă în interiorul statului”. Totuşi, decizia de ieri a arătat că obiecţia lui Başbuğ la procesul său din Consiliul Suprem – numele pe care îl foloseşte Curtea Constituţională atunci când judecă preşedinţi, premieri, membri de cabinet şi ofiţeri de rang înalt, judecători şi procurori – a fost justificată.

Membri ai Partidului Republican al Poporului (CHP) au lăudat decizia de joi şi au cerut preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan să îşi cearcă public scuze pentru că a afirmat la acea vreme că a fost un “procuror” voluntar în acest caz.

Ancheta Ergenekon a început în 2007 când a fost descoperită o anumită cantitate de explozibili în locuinţa unui fost ofiţer al armatei. Procurorii au susţinut că există o legătură între ofiţer şi ceea ce ei au declarat că ar fi fost o conspiraţie mult mai mare.

Procesul Ergenekon a fost deschis în urmă cu şapte ani împotriva a 274 persoane, care includeau ofiţeri de armată, politicieni şi jurnalişti, cu privire la o presupusă conspiraţie pentru a răsturna guvernul condus de partidul de guvernământ AKP (Partidul pentru Justiţie şi Dezvoltare), al preşedintelui Recep Erdogan.

În aprilie 2014, un tribunal turc a descris pentru prima dată în mod oficial presupusa reţea Ergenekon care s-ar fi aflat în spatele tentativei de răsturnare a guvernului turc ca fiind o “organizaţie teroristă armată”, care a fost de asemenea învinuită că operează ca “stat paralel” în interiorul Forţelor Armate turceşti.

Toţi cei 236 suspecţi în cazul “Balyoz” (Barosul) – privind o tentativă de lovitură de stat – au fost asemenea achitaţi în 31 martie după ce procurorul însărcinat cu acest caz a susţinut că datele digitale din documentele depuse drept dovezi erau “false” şi nu constituiau o dovadă.

Cazul Balyoz a fost o presupusă tentativă pentru o lovitură militară ce viza AKP şi care ar fi fost organizată în 2003. Armata a fost acuzată că ar fi plănuit măsuri drastice pentru a alimenta tulburări pe cuprinsul ţării pentru a înlătura de la putere partidul de guvernământ. Măsurile ar fi inclus bombardarea a doua moschei majore din Istanbul, un atac asupra unui muzeu militar de către persoane deghizate ca extremişti religioşi şi amplificarea tensiunilor cu Grecia printr-un atac asupra unui avion turcesc pentru care ar fi fost învinuită Atena.

Un tribunal din Istanbul a condamnat 331 din cei 365 de suspecţi la diferite termene de închisoare în 21 septembrie 2012, 34 dintre ei fiind achitaţi.

Aproape toţi judecătorii şi procurorii care au participat în cazurile Ergenekon Balyoz şi un număr de ofiţeri de poliţie implicaţi în procese au fost acuzaţi că au acţionat sub comanda lui Fethullah Gulen, un cleric islamist autoexilat în SUA, care a fost învinuit de Erdogan şi AKP de organizarea unui complot împotriva guvernului.

Zekeriya Oz, iniţiatorul cazului Ergenekon, se află în prezent în libertate şi cu un mandat pe numele său pentru presupuse legături cu clericul Gulen.

Relaţiile dintre AKP şi gulenişti s-au deteriorat după anchetele pentru corupţie din decembrie 2013 care au avut drept ţintă patru miniştri şi pe omul de afaceri turco-iranian Reza Zarrab, ce a fost arestat în SUA luna trecută pentru încălcarea embargoului occidental asupra Iranului şi pentru fraudă.

Cazul miniştrilor a fost suspendat iar partidul de guvernământ AKP a acuzat “Organizaţia Teroristă Fetullahistă (FETO) /Structură Paralelă de Stat (PDY)” de interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice şi crearea unei organizaţii “paralele” cu intenţia de a răsturna guvernul turc.