Oprirea crimelor împotriva umanităţii din China

Civilizaţia veche de 5.000 de ani a Chinei merită respectul întregii lumi. Această discuţie priveşte guvernarea şi violenţa comisă, din 1949, de către actualul său partid-stat, împotriva celor pe care îi consideră drept adversarii săi - ceea ce a condus cel mai recent la recoltarea forţată de organe pe scară largă de la practicanţii Falun Gong în scopuri comerciale. Nici un "donator" Falun Gong nu supravieţuieşte operaţiei de transplant din China, deoarece atât rinichii cât şi toate celelalte organe vitale sunt invariabil confiscate iar trupurile lor sunt apoi incinerate.

David Matas şi cu mine am localizat 52 de tipuri de dovezi directe şi indirecte cu privire la acest comerţ ce se produce încă din 2001. Doar pentru perioada 2000 -2005, am ajuns la concluzia că pentru 41.500 de transplanturi singura explicaţie plauzibilă de aprovizionare cu organe au fost practicanţii Falun Gong. Am ajuns la această cifră prin deducerea din cifra dată de guvern de 60.000 de transplanturi într-o perioadă de şase ani, care părea precisă, a celei mai bune estimări disponibile cu privire la deţinuţii executaţi (18.550) pentru aceeaşi ani.

Organele statului

În cartea Organele Statului scrisă în 2012, cea mai bună estimare a cercetătorului/scriitorului Ethan Gutmann este că aproximativ 65.000 de practicanţi Falun Gong au fost ucişi pentru organele lor pe parcursul anilor 2000-2008, selectaţi din aproximativ 1,2 milioane de practicanţi care, potrivit acestuia, au fost încarceraţi în sistemul de muncă forţată din China (Laogai). O semnătură a poliţiei este suficientă pentru a trimite pe cineva în lagăr pe o perioadă de până la trei ani. După cum a precizat recent Mark Mackinnon de la Globe and Mail din Canada: "Fără acuzaţii, fără avocaţi, fără apeluri". În 2007, un raport guvernamental din SUA a estimat că cel puţin jumătate dintre deţinuţii din 340 de lagăre erau practicanţi Falun Gong. Guvernarea leninistă şi economia de tip "orice este permis" au creat condiţiile optime ca traficul de organe să apară şi să persiste până în prezent.

Falun Gong (sau Falun Dafa) este o disciplină spirituală, care urmăreşte să îmbunătăţească sănătatea şi etica. Aceasta conţine caracteristici ale sistemelor tradiţionale, cum ar fi qigong-ul chinez, budism şi taoism, combinate cu un set de exerciţii fizice line. Datorită creşterii uluitor de rapide a popularităţii Falun Dafa de la introducerea ei în 1992, fostul şef al partidului, Jiang Zemin a perceput acest lucru ca o ameninţare, a etichetat această practică spirituală drept cult şi a început persecuţia împotriva practicanţilor săi la mijlocul anului 1999.

După 1980, Partidul post-Mao a început retragerea de fonduri din sistemul de sănătate în întreaga Chină, solicitând acestuia să acopere acest deficit din tarifele percepute pentru servicii în special pacienţilor neasiguraţi. Vânzarea organelor deţinuţilor executaţi a devenit o sursă de venit pentru chirurgi, armată şi alţi participanţi. După 1999, prizonierii de conştiinţă Falun Gong au devenit o mare bancă vie de organe pentru pacienţii chinezi bogaţi şi pentru "turiştii de organe" din străinătate, aceştia din urmă preferând adesea ca "donatorii" să fie Falun Gong, deoarece sunt persoane sănătoase.

Matas şi cu mine am vizitat o duzină de ţări pentru a intervieva practicanţii Falun Gong trimişi în lagăre de muncă forţată din China, care mai târziu au reuşit să părăsească lagărele şi ţara. Practicanţii ne-au relatat despre munca din lagăre care se desfăşura în condiţii îngrozitoare, de până la şaisprezece ore pe zi, fără plată şi cu puţină hrană, în condiţii aglomerate de dormit şi tortură. Ei au făcut o serie de produse de export ca subcontractanţi pentru companiile multinaţionale. Acest lucru este atât o iresponsabilitate flagrantă a corporaţiilor cât şi o încălcare a regulilor OMC şi in acelaşi timp cere imperativ un răspuns eficient din partea tuturor partenerilor comerciali ai Chinei. Fiecare guvern ar trebui să interzică exporturile realizate prin muncă forţată, adoptând o legislaţie care impune obligaţia în sarcina importatorilor din fiecare ţară de a dovedi că bunurile lor nu sunt făcute de sclavi.

Un angajament constructiv

Comunitatea internaţională responsabilă ar trebui să angajeze cât mai constructiv posibil noul guvern de la Beijing, în timp ce îl presează să pună capăt jaful de organe.

Democraţia cu caracteristici foarte chineze este, probabil, mai aproape decât cred mulţi chino-cinici. Valorile societăţilor democratice sunt universale şi includ egalitatea pentru toţi cetăţenii, statul de drept şi judecători independenţi, democraţie multipartidică, responsabilitate socială corporativă şi nevoia de locuri de muncă de producţie pretutindeni. Oamenii din China ar trebui să ştie că democraţii de peste tot sunt alături de ei, nu de guvernul lor, la fel cum am făcut cu europenii centrali/de est în timpul Războiului Rece şi cu sud-africanii până la eliberarea lui Nelson Mandela din închisoare şi alegerea sa ca preşedinte al unei naţiuni democratice.

Iniţiative de oprire a jafului de organe

Organizaţia Naţiunilor Unite

Din 2006, mai mulţi raportori speciali ai ONU i-au cerut guvernului Chinei o explicaţie pentru acuzaţiile de recoltare de organe de la practicanţii Falun Gong. Ei au precizat guvernului că o explicaţie completă ar infirma acuzaţiile, dar ca replică, guvernul nu a oferit niciun răspuns semnificativ.

Ceea ce urmează sunt două puncte făcute de către raportorii care cer răspunsuri:

• "Recoltarea de organe a fost aplicată pe un număr mare de practicanţi Falun Gong care nu au consimţit la acest lucru, într-o mare varietate de locuri în scopul de a face organele disponibile pentru operaţii de transplant. Practicanţilor le-au fost făcute injecţii pentru a li se induce insuficienţă cardiacă, şi prin urmare, au fost ucişi în cursul operaţiilor de recoltare de organe sau imediat după aceea."

• "S-a raportat că angajaţii din mai multe centre de transplant au indicat faptul că au folosit organe pentru transplanturi de la practicanţi Falun Gong vii. Oficialii de la mai multe centre de detenţie au indicat faptul că instanţele au fost implicate în gestionarea utilizării de organe de la deţinuţii Falun Gong".

Beijing a răspuns cu un refuz categoric. Raportorii, cu toate acestea, au persistat ulterior: "Au fost primite noi rapoarte despre recoltarea de organe de la prizonierii condamnaţi la moarte şi de la practicanţii Falun Gong" şi "informaţii conform cărora practicanţii Falun Gong au fost supuşi la torturi intense şi rele tratamente în penitenciare, iar unii dintre aceştia au fost folosiţi pentru transplantul de organe".

În 2008, Comitetul ONU împotriva Torturii a recomandat ca autorităţile chineze să investigheze şi să-i pedepsească pe cei responsabili pentru recoltarea forţată de organe de la practicanţii Falun Gong.

Parlamentul European

În septembrie 2006, Parlamentul European a efectuat o audiere şi a adoptat o rezoluţie care condamnă detenţia şi torturarea practicanţilor Falun Gong, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la rapoartele despre recoltarea de organe; chestiunea a fost ridicată de asemenea la îndemnul triumviratului UE, prin ministrul finlandez de Externe, la întâlnirea bilaterală cu ministrul de externe al Chinei la summitul UE-China, din acel an, de la Helsinki.

În decembrie 2009, Subcomitetul Parlamentului European pentru Drepturile Omului a ţinut audieri despre abuzul din domeniul transplanturilor de organe din China. Rezoluţia sa din 19 mai 2010 "Planul de acţiune privind donarea şi transplantul de organe (20092015)" afirmă în parte:

"Ia act de raportul lui David Matas şi al lui David Kilgour despre uciderea membrilor Falun Gong pentru organele lor şi solicită Comisiei să prezinte un raport cu privire la aceste acuzaţii, împreună cu alte astfel de cazuri, Parlamentului European şi Consiliului."

La data de 6 decembrie 2012 recoltarea forţată de organe din China a fost printre principalele subiecte într-o audiere din Parlamentul European privind drepturile omului în China. David Matas a depus mărturie.

Australia

În 2006, ministerul Sănătăţii din Queensland a oprit programele de formare pentru medicii chinezi în tehnici de transplant de organe la spitalele Prince Charles şi Princess Alexandra şi a interzis programele comune de cercetare cu China cu privire la transplantul de organe.

Deputatul din New South Wales, David Shoebridge, a propus că ar trebui să fie ilegal pentru rezidenţi să primească organe traficate.

Taiwan

În 2007, Hou Sheng-mao, directorul de atunci al Departamentului de Sănătate, a raportat că le-a solicitat medicilor din Taiwan să nu le recomande pacienţilor să călătorească în China pentru transplanturi.

Baroul Taipei a adoptat recent o rezoluţie, care condamnă "turismul de organe" în China.

Canada şi Belgia

În 2006, doi senatori belgieni au introdus în Parlamentul Belgiei o lege, care se adresează turismului pentru transplant de organe.

În 2008, fostul parlamentar canadian Boris Wrzesnewskyj a introdus în Camera Comunelor o legislaţiei extrateritorială care interzice "turismul de transplant". Ambele ar penaliza orice pacient care face transplant primind un organ fără consimţământul donatorului, acolo unde pacientul ştia sau ar fi trebuit să ştie de lipsa de consimţământ.

Israel

Israel a adoptat, în 2008, la îndemnul Dr. Lavee şi a altor specialişti din domeniul transplantului, o lege care interzice vânzarea şi traficul de organe şi opreşte finanţarea prin sistemul de asigurări de sănătate pentru transplanturile din China realizate de cetăţenii israelieni. Aceasta a oferit, de asemenea, o serie de iniţiative interesante pentru a încuraja cetăţenii să doneze organe, inclusiv acordând prioritate pentru transplanturi persoanelor care au semnat carduri de donator. După ce proiectul de lege a fost adoptat, "turismul de organe" al israelienilor în China a încetat imediat.

Franţa

Parlamentarul Valerie Boyer şi alţi membri ai Adunării Naţionale au propus o lege în 2010 care stabileşte cerinţele de certificare şi raportare similare cu legea propusă în Canada. Aceasta solicită fiecărui rezident francez care face un transplant de organe în străinătate să dobândească în termen de 30 zile un certificat care să ateste că organul a fost donat fără plată. Destinatarul trebuie să furnizeze certificatul Agenţiei Biomedicale Franceze înainte de a reveni în Franţa.

Statele Unite

La data de 3 octombrie 2012, 106 membri ai Congresului i-au scris atunci secretarului de stat Clinton, îndemnând-o să emită informaţii cu privire la jaful de organe de la practicanţii Falun Gong din China şi a altor prizonieri închişi pe motive religioase şi politice, precum şi să emită orice informaţii pe care le-ar fi furnizat fostul viceprimar din Chongqing, Wang Lijun, în cursul scurtei sale şederi într-un consulat SUA în februarie. Wang şi Bo Xilai, ambii în aflaţi în închisoare, s-au implicat activ în recoltarea forţată de organe.

Departamentul de Stat a recunoscut în cele din urmă în raportul său de Drepturile Omului din 2011, lansat în mai 2012, că "mass-media interne şi de peste mări şi grupurile militante au continuat să raporteze cazuri de recoltare de organe, în special de la practicanţii Falun Gong şi uiguri".

Din iunie 2011, formularul DS-160, de cerere de viză temporară online din SUA, solicită următoarele informaţii de la cel care aplică:"Ai fost vreodată implicat direct în transplantul coercitiv de organe sau ţesuturi ale corpului uman?"

ONG-uri şi organizaţii medicale

Diverse ONG-uri şi organizaţii medicale au emis declaraţii cerând investigarea şi luarea unor măsuri pentru a opri recoltarea forţată de organe de la prizonieri de conştiinţă, în special Falun Gong.

• În anul 2007, Societatea de Transplant a introdus o nouă politică privind interacţiunile cu China, împotriva folosirii de organe de la prizonieri.

• Politica Asociaţiei Medicale Mondiale include acum un paragraf conform căruia donarea de organe de la prizonieri nu este acceptabilă în ţările în care este practicată pedeapsa cu moartea. Aceasta este o nouă politică.

• ONG-ul Doctorii Împotriva Recoltării Forţate de Organe (DAFOH) caută să promoveze standardele etice în medicină şi să pună capăt recoltării forţate de organe din China. În 2012, DAFOH a iniţiat mai multe petiţii în Europa, Australia şi Statele Unite ale Americii (inclusiv aşa-numita Petiţia Casa-Albă) în care se face apel la oprirea recoltării forţate de organe în China şi la investigaţii ulterioare, prin UNHRC. În 3 luni, petiţiile au adunat peste 250.000 de semnături.

Iniţiative individuale recente

• În iulie 2012, dr. Torsten Trey şi David Matas au publicat un volum despre abuzul privind transplanturil de organe din China, inclusiv uciderea prizonierilor de conştiinţă Falun Gong. Cartea, Organele Statului, este o colecţie de eseuri ale personalului medical de elită şi ale altor comentatori, care consolidează dovezile acestor abuzuri, discută implicaţiile lor etice şi oferă o perspectivă cu privire la modul de a combate aceste încălcări.

• La 2 decembrie 2012, trei medici, Arthur Caplan, Alejandro Centurion şi Jianchao Xu, au iniţiat o petiţie care solicita administraţiei Obama să investigheze şi să ajute la oprirea recoltării forţate de organe de la practicanţii Falun Gong din China. Petiţia este postată în secţiunea "Noi Poporul" a site-ului Casei Albe. Petiţia este disponibilă la: http://wh.gov/5Jmn

Din păcate, acestea şi alte iniţiative nu au oprit încă traficul de organe de la "donatorii" involuntari din China.

China

Guvernul Chinei acceptă acum că a folosi prizonieri ca sursă de organe este nepotrivit. Fostul vice-ministrul al Sănătăţii Huang Jeifu a declarat în 2009 că prizonierii executaţi "nu sunt cu siguranţă o sursă adecvată pentru transplanturile de organe". În 2005, acesta a admis că peste 95% din organele transplantate în China provin de la deţinuţi executaţi. Partidul-stat a negat folosirea organelor de la prizonieri înainte de această admitere. Huang a recunoscut că a făcut el însuşi 100 de transplanturi de ficat pe an.

În 2006, o rezoluţie a Asociaţiei Medicale Mondiale a solicitat Chinei să oprească utilizarea prizonierilor ca donatori de organe, iar în 2007, Asociaţia Medicală Chineză a fost de acord să facă acest lucru. În 2010, la o conferinţă de transplant din Madrid, Huang a declarat că între 1997 şi 2008 China a efectuat mai mult de 100.000 de transplanturi, peste 90% dintre organe fiind de la prizonieri executaţi.

În luna februarie a anului 2012, Huang a declarat din nou că practica de recoltare de organe de la prizonieri continuă şi astăzi în China, dar guvernul vrea să o elimine treptat până în 2015 şi să construiască un sistem naţional de donare. Acest lucru va fi foarte dificil de realizat, în parte pentru că mulţi chinezi nu sunt dispuşi să-şi doneze organele.

Înainte ca Partidul-stat să desfiinţeze recoltarea de organe de la prizonieri executaţi, zeci de mii vor mai fi ucişi pentru organele lor. Din momentul în care Matas şi cu mine am început munca de voluntariat, numărul persoanelor condamnate la moarte şi apoi executate a scăzut, dar numărul de transplanturi, după o uşoară scădere, a crescut la nivelurile anterioare. Având în vedere că alte surse importante de organe pentru transplanturi în China, în afara de Falun Gong, sunt prizonierii condamnaţii la moarte, o scădere a aprovizionării din acea populaţie înseamnă o creştere de aprovizionare de la practicanţii Falun Gong.

În trecut, pedeapsa cu moartea era efectuată prin foc de armă, dar acum injecţia letală este cea mai răspândită practică, deoarece organe sunt păstrate. Cele mai multe execuţii din China au loc în autobuze mobile, care sunt adesea parcate lângă spitale.

Responsabilitatea socială a întreprinderilor

Unele companii farmaceutice, cum ar fi Novartis şi Pfizer, s-au retras în mod voluntar din studiile medicamentelor anti-respingere în China, din cauza preocupărilor de natură etică. Este, totuşi, nevoie de reglementări naţionale obligatorii. Arne Schwarz în Organele Statului şi David Matas într-un discurs, au detaliat o gamă largă de teste privindmedicamentele anti-respingere făcute în China. Unele au fost efectuate în spitale, de la care anchetatorii noştri au obţinut la telefon admiterea faptului că vindeau organe de la practicanţii Falun Gong.

Recomandări

Matas şi cu mine încurajăm legislatorii australieni şi toate parlamentele să ia în considerare recomandările noastre, inclusiv, îndemnându-i pe cei din partidul-stat din China să:

• înceteze reprimarea Falun Gong;
• înceteze recoltarea de organe de la toţi prizonierii;
• elimine cadrele militare din afacerea transplanturilor de organe;
• stabilească şi să reglementeze un sistem legitim de donatori de organe;
• să deschidă toate centrele de detenţie, inclusiv lagărele de muncă forţată, pentru anchetă internaţională;
• să-l elibereze pe Gao Zhisheng şi pe mulţi alţi prizonieri de conştiinţă.

Ar trebui implementate următoarele măsuri până când recoltarea forţată de organe de la prizonieri nu încetează:

• medicii din afara Chinei nu ar trebui să călătorească acolo pentru a oferi formare în chirurgia de transplant;
• contribuţiile prezentate la reviste medicale despre experienţa în domeniul transplanturilor din China ar trebui să fie respinse;
• companiile farmaceutice de pretutindeni ar trebui să fie blocate de guvernele lor naţionale să mai exporte în China orice fel de medicamente utilizate exclusiv în chirurgia de transplant.

Concluzie

Australia, Canada şi alte guverne responsabile ar trebui să adopte măsuri pentru a combate abuzurile internaţionale din domeniul transplantului de organe: legislaţie extrateritorială, raportare obligatorie a turismului de transplant, sisteme de asigurări de sănătate care să nu plătească pentru transplantul în străinătate, restricţionare de intrare a celor implicaţi în traficul de organe.

Mulţi dintre noi din şi dincolo de China, ar trebui acum se ne facem auziţi şi să căutăm un impact mai mare, nu numai pentru că este necesar pentru zecile de milioane de practicanţi Falun Gong şi a familiilor lor, care au fost distruse în întreaga ţară, dar şi pentru că este bine pentru China şi comunitatea internaţională ca un întreg. Cu toţii ne dorim o Chină care să se bucure de statul de drept, de demnitate pentru toţi şi de o guvernare democratică.

Cele de mai sus sunt o adaptare a unei note prezentate la 20 martie 2013, în Palatul Parlamentului din Canberra, Australia.

David Kilgour a fost membru al Parlamentului Canadian în 1979-2006, şi, de asemenea, a servit ca secretar de stat (Asia-Pacific), în 2002 şi 2003. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.david-kilgour.com