Vasile Astărăstoaie: ”Traficul de organe este un pericol mult mai mare decât traficul de droguri, pentru că aici se încalcă demnitatea umană”

Problema transplanturilor şi a recoltării organelor e tema principală a interviului pe care, preşedintele Colegiului Medicilor, profesor dr. Vasile Astărăstoaie, a avut amabilitatea sa îl acorde pentru Epoch Times România, în prima zi a Adunării Generale a Colegiului Medicilor, 28 martie.

Domnia sa şi-a arătat îngrijorarea şi pentru situaţia abuzivă care are loc în China, unde, potrivit rapoartelor internaţionale- Raportul Kilgour-Matas, cartea State Organs, etc- recoltarea pe viu a organelor de la practicanţii Falun Gong din lagăre de concentrare şi/sau spitale militare din China reprezintă o ameninţare nu doar la adresa drepturilor umane fundamentale ci şi la siguranţa vieţii în ansamblu.

Există o problemă foarte importantă legată de modul cum salvăm o viaţă. Tehnic vorbind, se recurge la transplantul de organe ca la o soluţie, dar nu se elimină astfel latura etică a problemei? Cum protejăm noi demnitatea umană, se întreabă profesorul Astărăstoaie, arătând că apare o problemă chiar din definirea morţii cerebrale.

Însăşi definiţia morţii cerebrale este o definiţie tehnică, dar este ea o moarte reală? Ştim noi că persoana care este ţinută în moarte cerebrală ca să li se recolteze organele, chiar nu mai are sentimente? Atunci când nu există reglementări, abuzurile sunt deschise. Ceea ce se întâmplă în China confirmă că ştiinţa fără conştiinţă nu este altceva decât finalul societăţii umane, a umanismului.

Ceea ce se întâmplă acolo este vârful iceberg-ului- a mai spus preşedintele Colegiului Medicilor din România, de aceea poziţia noastră este clară: transplantul trebuie supravegheat de societate. Se tot spune - viitorul ştiinţei- dar nu tot ceea ce este posibil ştiinţific este şi acceptabil din punct de vedere moral. Echilibrul între progresul ştiinţei şi mersul societăţii nu poate să-l facă decât criteriul etic, iar criteriul etic nu poate fi decât umanist.

Nu putem sta cu braţele încrucişate când mor oameni, chiar şi pe acest criteriu utilitarist că salvăm oameni, fără să ne gândim ce se va întâmpla cu noi.

E mai grav că noi fetişizăm un concept, a mai declarat Vasile Astărăstoaie, şi anume statul de drept şi respectarea legilor. Şi regimul comunist în China poate da o legi pe care le respectă – deci pot şi ei afirma că nu s-a încălcat statul de drept. Ceea ce se uită, de fapt, este că comunismul nu s-a dărâmat din cauza unei crize economice, ci mesajele despre drepturile omului au fost cele care au zguduit acest sistem.

Profesorul Astărastoaie s-a declarat şocat de tăcerea organizaţiilor mondiale (ONU, de exemplu) îndreptăţite să ia măsuri şi să nu mai treacă cu vederea abuzurile din China.

Concesiile sunt făcute de marile democraţii. Aş fi vrut să văd aici nişte reacţii la nivel guvernamental, să văd anchete internaţionale care să încerce să pătrundă acolo şi să afle adevărul, nu anchete sub acoperire, de nişte oameni care-şi pun şi viaţa în pericol pentru a afla adevărul. Este o mare ipocrizie chiar la cei care se declară democraţii avansate, existând o dublă măsură, explică profesorul Astărăstoaie, pentru cei la care nu avem interes economic le punem restricţii la sânge, iar pentru ceilalţi (cum este China, de exemplu, care este o forţă economică închidem ochii.

În continuare, profesorul Astărăstoaie a vorbit despre responsabilitatea dublă a parlamentarilor medici, care, tocmai pentru că ştiu ce se întâmplă în sistem au şi pârghia de a face schimbări.

În final, preşedintele Colegiului Medicilor a făcut referiri la mass-media, care, ar fi bine dacă, în loc să creeze o cultură conflictuală bazată pe ştiri senzaţionale, să încerce să armonizeze.

Mass-media exprimă starea societăţii şi dacă fiecare ziarist ar subiectiva mesajele profesiei de jurnalist, aşa cum fiecare medic ar subiectiva mesajele profesiei de medic, societatea ar fi altfel, pentru că informaţii de substanţă ar fi transmise către societate şi societatea s-ar adapta la astfel de mesaje şi n-ar urmări numai să vadă statistici sau ştiri de senzaţie.