Olandezii se „tem” de români şi de bulgari

Iniţial, când am citit că liderul partidului Libertăţii (PVV, Extremă dreaptă) Geert Wilders, s-a prezentat luni la ambasada României din Haga, pentru a protesta faţă de deschiderea frontierelor olandeze pentru muncitorii români şi bulgari, având în braţe un indicator rutier cu mesajul "Accesul interzis" în limbile olandeză şi română, am buşit în râs. Primul lucru care mi-a venit în minte a fost "au şi olandezii Vadim-ii lor".

Wilders s-a deplasat la Ambasada României pentru a înmâna diplomaţilor noştri o scrisoare prin care îşi exprima îngrijorarea cu privire la venirea în Olanda a românilor şi bulgarilor.

După întâlnirea cu oficialii noştri, Wilders a declarat că a fost "primit bine" şi că românii l-au ... ascultat. Suntem o naţie de politicoşi...

Am citit şi câte ceva despre numitul Geert Wilders şi m-am lămurit. Omul a primit o "sănătoasă" educaţie catolică după care a întors spatele religiei în care a crescut şi a pornit spre Israel. Unde a strat ceva vreme. După care a vizitat şi ţările arabe în jur. S-a întors acasă, în Olanda, cu viziuni şi idei noi. Una dintre ele: "Coranul este echivalentul lui Mein Kampf".

Wilders militează activ de ani de zile contra "musulmanizării" Olandei şi cere ca ţara să nu mai primească imigranţi musulmani, să se interzică Coranul, şi construcţia de moschei.

Deşi nu se consideră extremist şi se simte jignit să fie băgat în aceeaşi oală cu politicieni gen Jean Marie Le Pen, Wilders nu se jenează să facă remarci publice de genul "Nu îi urăsc pe musulmani, ci Islamul". Probabil că musulmanii se simt profund reconfortaţi că Wilders nu-i urăşte cu titlu personal.

Wilders, care a simţit nevoia să regizeze şi un film despre convingerile sale anti islam, a avut, o perioadă, în 2009, interdicţie de a intra în Marea Britanie, guvernanţii britanici considerând că prezenţa politicianului extremist ar fi o "ameninţare la adresa unuia dintre interesele fundamentale ale societăţii". Interdicţia a fost anulată după ce Wilders a făcut apel.

Că Wilders este un extremist o confirmă şi faptul că în ianuarie 2009, Curtea de Apel din Amsterdam a dispus urmărirea penală a acestuia, pentru "incitare la ură şi discriminare". Wilders a fost achitat de aceste acuzaţii la 23 iunie 2011, însă stigmatul a rămas.

Aşa că, faptul că individul se plimbă cu indicatoare în braţe pe la ambasade (o fi fost şi la bulgari? presa nu zice nimic de asta) părea o glumă proastă şi atât. Mai ales că gestul lui Wilders a fost sancţionat şi de compatrioţii săi.

Şeful campaniei pentru alegerile europene în cadrul Partidului Poporului pentru Libertate şi Democraţie (VVD, liberal), eurodeputatul Hans van Baalen, l-a criticat dur, luni, pe Wilders. El a declarat că a privit protestul PVV la Ambasada României cu jenă. "Aproape că m-am aşteptat să aud sloganul «Românii, afară». Nu este absolut deloc modul în care ar trebui să ne tratăm în Europa", a comentat Van Baalen despre acţiunea lui Wilders.

După ce am citit însă că Wilders vorbeşte despre "summitul privind migrarea în UE" de la Haga, surâsul mi-a cam pierit. Mi-a pierit şi mai mult când am citit ca individul declară că "populatia olandeză este îngrijorată, aproape trei sferturi afirmă că se teme de o creştere a nivelului infracţionalităţii şi a presiunii asupra pieţei muncii."

Că Wilders este extremist, e cert. Şi olandezii au dreptul la Vadim-ii lor. Însă Wilders nu e singurul politician olandez îngrijorat că românii ar putea migra în cautare de muncă în ţara morilor de vânt.

Însuşi Ministrul pentru Afaceri Sociale al Olandei Lodewijk Asscher, declara în presă că: "În Olanda, avem un «cod portocaliu» care este emis când nivelul apelor atinge cote îngrijorătoare. A venit vremea instituirii unui sistem similar de avertizare în legătură cu efectele negative ale circulaţiei persoanelor în cadrul UE" şi cerea Uniunii Europene să instituie un "cod portocaliu" privind circulaţia forţei de muncă în spaţiul comunitar, avertizând în legătură cu "efectele negative" ale migraţiei românilor şi bulgarilor.

Brusc nu mai este vorba doar despre un individ cu un indicator în braţe ci reflectă pulsul unei ţări ai cărei cetăţeni se tem. De noi şi de bulgari. De cetăţenii europei consideraţi pe drept sau pe.. nedrept?!... săraci.

Olanda se lăuda în trecut cu faptul că în decursul istoriei ţara a oferit azil pentru imigranţi, cum ar fi refugiaţii evrei şi protestanţi care au ajuns în secolul al XVI-lea. În 2013, lucrurile s-au schimbat şi Olanda nu mai este atât de încântată de imigranţi. Ţara se află în mijlocul unei recesiuni care durează de un an, iar şomajul a urcat de la 4,4% în 2010 la 7% în 2013, astfel că îngijoraera în faţa unor potenţiale valuri de imigranţi est-europeni s-a accentuat. Partidul Socialist de extremă-stânga a avertizat că autobuze pline "cu lucrători ieftini din Bulgaria şi România vor sosi anul viitor, atunci când restricţiile vor fi ridicate şi a cerut guvernului să menţină barierele pe piaţa muncii."

Mi-am amintit apoi şi de seria de articole publicate în presă care spun că şi englezii sunt la fel de speriaţi de români pentru că se tem că în 2014, când restricţiile de la frontiere se ridică, vor fi invadaţi de români şi de bulgari, care, mânaţi de sărăcie, vor veni să caute joburi mai bine plătite la ei. Sondajele relevă că mai mult de jumătate din cetăţenii Marii Britanii sunt contra ridicării restricţiilor de pe piaţa muncii pentru noi şi bulgari şi circa 66% dintre englezii intervievaţi s-au pronunţat în favoarea organizării unui referendum în problema accesului lucrătorilor români şi bulgari la locurile de muncă de pe piaţa lor.

Britanicii se tem şi toată Uniunea Europeană se teme de şomaj.

Europa stă pe "o bombă cu ceas demografică" din cauza şomajului record în rândul tinerilor, combinat cu îmbătrânirea populaţiei, a avertizat, la summit-ul G20 de la Sankt Petersburg, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Muncii.

"Dacă nu îi aduci pe aceşti tineri în câmpul muncii ai de-a face cu o bombă cu ceas din punct de vedere demografic. Şomajul în rândul tinerilor este dublu sau triplu faţă de nivelurile normale şi trebuie să găsim rapid locuri de muncă, din foarte multe motive", a declarat oficialul pentru CNBC

Şi nu numai tinerii sunt şomeri. Eurostat estimează că Europa avea în jur de 26,34 milioane de şomeri în luna februarie a acestui an. 19 milioane dintre ei, în ţările membre UE.

Şomajul din UE şi zona euro a înregistrat în februarie 2013 rate record de 10,9% la nivelul celor 27 de state membre şi de 12% în uniunea monetară, potrivit datelor Eurostat. Iar Comisia Europeană anticipează o rată a şomajului de 12,1% pentru anul următor.

Teama vest-europenilor de liberalizare a pieţei muncii se explică aşadar. La aşa cote de şomaj, e logic că vesticii se tem şi ţin cu dinţii de job-urile lor. Şi se tem în special de românii şi bulgarii pe care sărăcia i-a obişnuit să muncească mult, pe bani puţini. Ceea ce i-ar putea face extrem de valoroşi în ochii angajatorilor englezi şi olandezi. Şi vest - europeni în general.