Oficial NATO, la Bucureşti: ”Dacă Rusia atacă statele baltice, Alianţa are puţine opţiuni (video)
alte articole
”O decizie ca Rusia să atace statele baltice este puţin probabilă, dar posibilă. Noi nu avem forţe acolo, în timp ce ei ar avea un avantaj mare de forţe şi ar putea pătrunde uşor în ţările baltice. Ce va face NATO? Va desfăşura Readiness Joint Task Force pe care tocmai am creat-o? La ce va folosi asta dacă Rusia deja a capturat majoritatea teritoriului statelor baltice şi are enclava Kaliningrad, care este o zonă anti-acces/area denial, ce controlează şi Pasul Suwalk, singura cale prin care putem susţine statele baltice pe uscat?”, a întrebat retoric oficialul în cadrul conferinţei ”Poland and România, on the eve of the NATO Summit în Warsaw”.
”Sunt două căi ferate care merg din Polonia în Lituania, una trece prin Kaliningrad, iar cealaltă prin Belarus. Cum vom furniza sprijin? Cum vom ridica avioane peste statele baltice, când ruşii au asemenea capabilităţi aeriene? S-ar ajunge la un război convenţional major între puteri nucleare, iar presiunile de escaladare până la folosirea de arme nucleare ar fi enorme”, a mai adăugat Larsen.
El a arătat că cealaltă opţiune ”este să spunem că nu vom lupta pentru baltici. Se numea appeasment în anii 1930 şi a fost o opţiune proastă”.
În opinia sa, pentru a preveni un asemenea scenariu, NATO trebuie să desfăşoare forţe convenţionale în regiune care pot opri sau încetini orice invazie şi pot apăra aceste teritorii. ”Dacă ai o brigadă americană acolo, imediat SUA vor fi implicate. Este din păcate acelaşi mod de gândire ca în timpul Războiului Rece. Motivul pentru care erau 300.000 de soldaţi americani în Germania de-a lungul frontierei germane interne atunci era să încetinească un atac şi să asigure că avem timp să consolidăm apărarea”, a explicat Larsen.
El a mai reamintit că dacă NATO pierde bătălia convenţională, va lua în calcul folosirea armelor nucleare pentru a schimba dinamica bătăliei, la fel cum face şi Rusia.
”Nu spun că asta se va întâmpla. Sper să nu, şi nu s-a întâmplat în Războiul Rece, dar trebuie să prevenim asta prin desfăşurarea de forţe convenţionale în regiune. Va viola asta actul fondator NATO-Rusia, prin care ne-am angajat să nu desfăşurăm forţe militare semnificative în noile state membre din Europa de Nord-Est? Nu cred”.
Pe de altă parte, oficialul NATO a subliniat că Rusia îşi consolidează nişte bastioane strategice – Marea Barents, Kaliningrad, Crimeea, Transnistria - de zone de anti-acces/area denial, care sunt menite să prevină orice fel de incursiune occidentală.
”Dacă te uiţi la capacităţile A2/AD desfăşurate în Crimeea, ele acoperă aproape jumătate din Marea Neagră şi merg aproape până la graniţa turcă, ceea ce face din Marea Neagră un lac rusesc, în care ei îşi pot desfăşura flota. NATO are 5 membri la Marea Neagră şi nu ar trebui să le permitem să preia controlul acestor ape”, a concluzionat Larsen.
