Premierul eston cere o prezenţă militară constantă a NATO pentru a descuraja Rusia

Într-un interviu amplu publicat joi de ziarul german Die Welt, premierul estonian Taavi Roivas a cerut să fie staţionat un batalion NATO în fiecare dintre cele trei state baltice: Lituania, Letonia şi Estonia.

“Ar trebui să fie o prezenţă constantă. Nu pot exista lipsuri. Descurajarea trebuie să fie o normalitate”, a declarat Roivas. Premierul a adăugat că prezenţa consolidată a trupelor NATO – 1.000 de soldaţi în fiecare dintre cele trei ţări – va urma să fie decisă la un summit major al Alianţei ce va avea loc în Varşovia în luna iulie şi va fi un semnal clar al faptului că NATO îşi ia în serios promisiunea privind solidaritatea cu aliaţii şi membrii săi.

Roivas a susţinut că soldaţii vor putea staţiona, prin rotaţie, şi vor putea evita crearea unei infrastructuri permanente pentru a nu se încălca actul de înfiinţare a alianţei militare. Conform acelui act, NATO a căzut de acord cu Rusia să nu staţioneze în regim permanent un număr substanţial de soldaţi în statele sale membre estice.

Premierul estonian a declarat că ţara sa îşi aduce o contribuţie importantă la misiunile NATO comparativ cu populaţia sa de 1,3 milioane, adăugând că va fi dificilă justificarea acelor misiuni în regiunile îndepărtate în faţa cetăţenilor ţării dacă alianţa nu îi va proteja în schimb.

În urma acţiunilor ruseşti în Ucraina, inclusiv anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014, Estonia şi fostele state sovietice învecinate din estul Europei s-au simţit ameninţate de Moscova. Spre deosebire de Ucraina, Estonia şi vecinii săi sunt membri NATO şi UE, ai spaţiului Schengen şi ai zonei euro.

Steinmeier vizitează regiunea Baltică

Ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a ajuns joi în capitala lituaniană pentru o vizită de două zile în statele baltice şi a declarat că există o rezistenţă tot mai mare în UE privind extinderea sancţiunilor împotriva Rusiei, care au fost impuse ca răspuns la acţiunile sale în Ucraina. Aceste sancţiuni urmează să expire la sfârşitul lunii iulie.

“Va fi mai dificil decât a fost anul trecut să găsim o poziţie comună în legătură cu această chestiune”, a declarat Steinmeier, fiind citat de agenţia de ştiri lituaniană BNS, adăugând că Germania doreşte să menţină sancţiunile în vigoare până la implementarea unui acord privind pacea ucraineană ce a fost semnat anul trecut la Minsk.

Roivas a făcut apel la unitate şi a precizat că presiunea în unele ţări europene, inclusiv Franţa, pentru ridicarea sancţiunilor ar trebui să fie redirecţionată către determinarea Rusiei să implementeze prevederile acordului de la Minsk.

“Bineînţeles, nimeni nu este fericit din cauza sancţiunilor, deoarece ele afectează şi interesele economice ale Europei. Dacă [preşedintele rus Vladimir Putin] doreşte ca sancţiunile să fie ridicate, atunci există o modalitate clară de a obţine acel lucru”, a mai afirmat premierul estonian.