Putin avertizează România şi Polonia

Aflat într-o vizită în Grecia, Vladimir Putin a avertizat cele două state în termenii cei mai lipsiţi de echivoc de până acum. Întrebat despre problema anexării Crimeei, liderul de la Kremlin a răspuns că problema este închisă, Rusia nedorind să mai înceapă vreo discuţie pe acest subiect
Vladimir Putin
Vladimir Putin (ALEXANDER NEMENOV/AFP/Getty Images)

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a avertizat vineri România şi Polonia afirmând că cele două ţări pot fi ţinte ale rachetelor Rusiei dat fiind că găzduiesc elemente ostile - cele ale scutului anti-rachetă american – pe care Kremlinul îl consideră o ameninţare la adresa securităţii sale.

Avertismentul lui Putin este formulat în termenii cei mai duri folosiţi vreodată de oficialii de la Kremlin - cu excepţia lui Dimitri Rogozin, de altfel cunoscut pentru declaraţiile incendiare.

La începutul lunii, armata SUA a instalat la Deveselu o parte a scutului anti-rachetă – care oficial ar trebui să asigure apărarea împotriva rachetelor iraniene. Cel puţin declarativ, proiectul nu este îndreptat împotriva Rusiei.

De la ceremonia de inaugurare a sistemului au lipsit atât preşedintele Klaus Iohannis – şeful CSAT - cât şi directorul SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu.

"Dacă ieri regiunile respective nu ştiau ce înseamnă să fii pe radar [-ul nostru, n.r.], apoi astăzi vom fi nevoiţi să luăm unele măsuri pentru a ne asigura securitatea. Cazul Poloniei este asemănător" a declarat Putin la o conferinţă în Atena, la care a participat premierul Greciei, Alexis Tsipras, citat de Reuters.

Conform unor date vehiculate în comunitatea serviciilor de informaţii, după căderea regimului comunist în România, Rusia a controlat o mare parte din viaţa politică post decembristă. Status-quo-ul a fost anulat de politica de deschidere a Occidentului în estul Europei (Kaliningrad, Polonia, Ţările Baltice, România, Ucraina, Georgia), zona pe care Kremlinul o consideră no-man’s-land şi încearcă să o menţină sub controlul său.

Deşi Vladimir Putin nu a menţionat ce măsuri vor fi luate, el a insistat că nu Rusia a făcut primul pas, afirmând că el doar răspunde la măsurile Washingtonului. "Noi nu luăm nicio măsură până nu observăm rachete în vecinătatea noastră".

Preşedintele Rusiei a mai declarat că argumentul SUA conform căruia sistemul de rachete este defensiv şi îndreptat împotriva Iranului nu are sens deoarece SUA a semnat un pact internaţional care limitează capacitatea Teheranului de a construi arme nucleare. El a mai afirmat că rachetele scutului pot lovi cu uşurinţă oraşe ruseşti.

În comunitatea agenţiilor de informaţii se vehiculează însă ideea că tratatul nuclear semnat de Iran cu puterile occidentale este suprefluu, deoarece Teheranul ar avea deja bombe nucleare, construite ca urmare a programului său nuclear controversat.

"Cum poate aşa ceva să nu reprezinte o ameninţare pentru noi?" a întrebat retoric Vladimir Putin, referindu-se la capacitatea rachetelor scutului american de a intra pe teritoriul rus.

Agresiunea din Crimeea - închisă

Pe lângă subiectul scutului anti-rachetă instalat în România şi Polonia, întrebat despre Ucraina, Vladimir Putin a declarat că problema Crimeei pe care Rusia a anexat-o în 2014 încălcând tratatele internaţionale, este închisă.

"În privinţa Crimeei, considerăm că această problemă este închisă definitiv" a declarat preşedintele rus."Rusia nu va începe discuţii cu nimeni pe această temă".

Aflat în Grecia, Putin a mai elaborat pe tema relaţiilor cu Turcia, care s-au înrăutăţit dramatic de când preşedintele Ergodan a impus o linie dură împotriva armatei ruse din Siria.

Doborârea unui avion de vânătoare rusesc, intrat extrem de puţin în spaţiul aerian turc a produs o tensiune considerabilă între cele două state.

Vladimir Putin a mai fost întrebat despre statusul proiectului South Stream, apărut după eşuarea proiectului Nabucco, la iniţiativa Rusiei care dorea să-şi păstreze controlul asupra pieţii energetice europene. Rusia a renunţat la proiect după ce Bulgaria, presată de aliaţii occidentali, a anulat participarea.

Vladimir Putin a învinuit administraţia americană şi Comisia Europeană afirmând că cei doi jucători au presat retragerea Bulgariei. Dar preşedintele rus a mai afirmat că Rusia continuă să construiască o extensia a proiectului NorthStream, în Marea Baltică.