Observatorul Geomagnetic Naţional "Surlari": Furtuna magnetică de grad 5 se încadrează în trendul prognosticat
Observatorul Geomagnetic Naţional "Surlari" al Institutului Geologic al României a înregistrat o furtună magnetică de grad 5, care se încadrează în trendul prognosticat pentru această perioadă de ascendenţă spre maximul solar al ciclului 24, aşteptat în perioada 2013-2014.
Potrivit unui comunicat de presă transmis vineri, AGERPRES, de Observatorul Geomagnetic Naţional "Surlari", în prezent, fenomenele nu depăşesc un status normal pentru perioada de ascendenţă a unui nou ciclu solar şi singurele efecte notabile ale furtunii magnetice ar putea fi aurore boreale la peste 55 de grade latitudini nordice sau sudice.
Aurorele boreale apar datorită interacţiunii dintre particulele cu energie înaltă - de obicei electroni - din vântul solar, cu atomii din straturile superioare ale atmosferei. Aceste coliziuni produc o excitaţie a electronilor de valenţă ai diferiţilor atomi din atmosferă, care, atunci când revin la starea de echilibru, emit fotoni specifici fiecărui element creând efectul spectaculos în colorit al aurorelor boreale.
De câteva secole, se cunoaşte faptul că intensificarea activităţii solare prezintă o ciclicitate cu o perioadă de circa 11 ani. Ea a fost evaluată la început prin numărul şi dimensiunile petelor care apar pe suprafaţa Soarelui. S-a constatat că între stadiul acestor pete şi câmpul magnetic al planetei noastre există o corelaţie strânsă. Erupţiile cromosferei solare ajung în zona Pământului sub forma unui vânt solar de natură plasmatică. El se îndreaptă spre Pământ cu o viteză de câteva sute de kilometri(secundă, fiind însă împiedicat să ajungă până în atmosfera terestră de scutul câmpului geomagnetic-magnetosfera, la o distanţă de câteva raze terestre.
Observatorul Geomagnetic Naţional "Surlari" recomandă ca afirmaţiile alarmante de tipul "un tsunami solar" să fie evitate. Perturbaţiile unor transmisii radio sau satelitare sau întreruperile furnizării de curent sunt în general strict localizate, cu precădere la latitudini foarte ridicate, iar în istoria acestora, pot fi citate doar două sau trei cazuri mai semnificative, primul fiind înregistrat în 1859, în Boston, unde funcţionarea liniilor de telegraf a fost întreruptă pentru câteva ore de cea mai puternică furtună geomagnetică înregistrată în ultimii 160 de ani, denumită şi evenimentul Carrington, sau în 1972, când liniile telefonice ale companiei Bell au fost întrerupte între Chicago şi San Francisco.
De asemenea, specialiştii precizează, în comunicat, că nu există o corelaţie bine fundamentată între efectele perturbaţiilor geomagnetice asupra unor factori de natură biologică.
Într-un comunicat de presă al aceluiaşi Observator transmis, vineri, AGERPRES se precizează că pe 15 februarie a fost înregistrată o subfurtună magnetică, iar pe 16 şi 17 februarie subfurtuna a evoluat rapid spre o perioadă de calm magnetic.