Oamenii de ştiinţă se joacă cu natura. Primul cromozom sintetizat artificial

O echipă internaţională de cercetători au construit cel mai complet cromozom artificial, dintr-o celulă de drojdie, ceea ce ar reprezenta primul pas în construcţia unei noi specii de organisme cu proprietăţi utilizabile în industria chimică şi medicinală.

În loc să copieze creaţia naturii, cercetătorii au operat mai multe modificări ale cromozomului eliminând o parte din genele acestuia. Rezultatul obţinut a fost apoi introdus în celule vii ale drojdiei rezultând astfel o specie mutantă.

”Este cel mai complet cromozom sintetizat construit până acum”, a declarat Jef Boeke, un cercetător al Langone Medical Centre.

Procesul de producţie, survenit în urma a şapte ani de experimente, a fost făcut cu ajutorul unui program de calculator, proiectat să refacă cromozomul din drojdia de bere. În timp ce alte echipe de cercetători au reuşit să sintetizeze bacterii sau chiar ADN-ul unui virus, acesta este primul cromozom sintetizat al unui organism cu celule nucleice - asemănătoare cu ale omului.

”Se comportă aproape identic cu celula de drojdie sălbatică”, a adăugat Boeke.

Boeke este un specialist în ”biologia sintetică” – un câmp emergent al ştiinţei care aplică principiile ingineriei la fiinţele vii.

”Reuşita permite noi experimente asupra evoluţiei genomului şi subliniază abilitatea noastră tot mai mare de modifica şi construi ADN”, a declarat Jim Collins, unul din colegii lui Boeke.

Munca acestora a creat o serie largă de nemulţumiri cu privire la faptul că oamenii de ştiinţă se joacă cu natura. În cromozomul de drojdie proiectat, Boeke şi echipa s-au au făcut peste 500 de schimbări şi au îndepărtat aproximativ 50.000 de perechi fundamentale ale ADN-ului considerate necesare pentru reproducerea şi creşterea cromozomului.

Este mai puţin ”o joacă de-a Dumnezeu” şi mai mult o inginerie genetică, pe scară largă, a asigurat Boeke cu privire la munca sa şi a colegilor săi.

Cercetătorii au mai îndepărtat şi ADN-ul ”gunoi” – părţile din codul genetic pe care cercetătorii nu le-au descifrat cu exactitate – cât şi segmentele cunoscute ca ”gene săritoare” – bucăţi de ADN care îşi schimbă locul în interiorul genomului provocând unele dintre schimbările naturale.

Conform ”inginerilor biologici”, 97% din ADN-ul uman ar fi ”în plus”. Totuşi, teoria ”ADN-ului fără rost” a fost demontată de către mai mulţi oameni de ştiinţă care au dovedit că acesta joacă un rol major în domenii mai subtile precum limbajul, gândirea şi comportamentul.