Oamenii de ştiinţă încearcă să descopere secretul somnului

Un articol publicat în Wall Street Journal abordează problema aşa-numitelor short sleepers - persoane care în mod natural şi fără a suferi de afecţiuni specifice pot dormi foarte puţin - relatând studiile a doi cercetători de la Universitatea din California. Aceştia lucrează încercând să descopere cum pot fi transferate beneficiile somnului de la cei care dorm fără probleme la toate celelelte persoane.
(photos.com)
Mioara Stoica
12.06.2014

Un articol publicat în Wall Street Journal abordează problema aşa-numiţilor short sleepers - persoane care în mod natural şi fără a suferi de afecţiuni specifice pot dormi foarte puţin - relatând studiile a doi cercetători de la Universitatea din California. Aceştia lucrează încercând să descopere cum pot fi transferate beneficiile somnului de la cei care dorm fără probleme la toate celelalte persoane.

Unii oameni merg la culcare foarte devreme şi se trezesc în zori, iar alţii reuşesc să doarmă mai puţin de şase ore pe noapte şi totuşi sunt foarte eficienţi şi optimişti. Doi profesori de la Universitatea din California, soţ şi soţie, încearcă să le descopere secretul. Lenea, cu alte cuvinte, are orele numărate.

Somnul nostru este reglat de ritmul circadian, adică un fel de ceas intern care face celulele să funcţioneze în acelaşi ritm. Partea creierului care se ocupă de acest proces se numeşte nucleul suprachiasmatic. Adulţii, în general, au nevoie de 7 sau 8 ore de somn pentru a funcţiona la parametri optimi, dar 1% din populaţie reuşeşte să se descurce destul de bine doar cu 6 ore de somn sau mai puţin. Aceste persoane, atunci când se trezesc, sunt odihnite, optimiste şi pline energie, gata să facă faţă cu succes problemelor zilnice.

Ptáček Louis şi soţia lui, Ying-Hui Fu, ambii cercetători la Universitatea California, San Francisco, au constatat că aceste comportamente sunt dictate de gene, şi, prin urmare, le investighează pentru a le afla secretul. Găsirea mecanismului care le pune în mişcare ar însemna să îl poată transfera altor persoane, făcându-le mult mai eficiente, odihnite şi fericite. Dar nu numai atât, descoperirea genelor care reglează obiceiurile de somn ar putea fi de mare ajutor în tratarea bolilor grave. De exemplu, este cunoscut faptul că, în lupta cu cancerul, ciclurile de chimioterapie sunt mai eficiente în anumite momente ale zilei, atunci când organismul este mai odihnit. O reglare mai bună a somnului ar face aceste tratamente mai funcţionale.

Genele care reglează aceste mecanisme sunt multe, dar dr. Fu a descoperit cel puţin o mutaţie a genei Dec2, care este foarte frecventă la persoanele care pot dormi mai puţin de 6 ore. Aşadar, o studiază la pacienţii săi, pentru a vedea dacă aceasta este cheia şi dacă o poate reproduce şi la alte persoane.

Dr. Ptáček a identificat în schimb o mutaţie în gena Per2, care influenţează ritmul circadian. El studiază, de asemenea, pentru a înţelege dacă este posibil să o transfere altor fiinţe umane, în cazul său, în special pentru a favoriza tratamentul unor boli, cum ar fi cancerul. Manipularea genetică a somnului, pe scurt, ar putea deveni în curând realitate, pentru a ne schimba obiceiurile, făcându-ne mai eficienţi şi mai puţin leneşi şi, în acelaşi timp, îmbunătăţind starea sănătăţii noastre.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor