'Somnul paradoxal' este primordial pentru creativitate
Rolul 'somnului lent profund' este astăzi bine cunoscut, însă cel al 'somnului paradoxal' nu a fost încă elucidat. Denumit de asemenea REM (Rapid Eye Movement), 'somnul paradoxal' ar avea o importanţă primordială pentru diverse tipuri de funcţii, printre care şi creativitatea, informează publicaţia franceză Le Nouvel Observateur.
Pentru a demonstra acest lucru, o echipă de cercetători condusă de Sara Mednick de la Universitatea din California a supus 77 de voluntari cu vârste între 18 şi 35 de ani la două sesiuni de teste menite să le evalueze capacitatea acestora de a face asocieri (de sintaxă, semantice) între cuvinte. O sesiune a avut loc dimineaţa, iar alta după-amiaza, întrerupte de o pauză de odihnă în stare de trezie sau de o siestă de 90 de minute.
S-a dovedit că somnul ameliorează rezultatul testelor de asociere doar dacă acesta conţine faza 'somnului paradoxal', altfel spus a visului. Sara Mednick conchide: 'Această descoperire validează recomandarea laureatului premiului Nobel, Friedrich August Kekule: 'Să învăţăm să visăm!''.
Prin urmare, în cazul în care trebuie rezolvată o problemă spinoasă, nimic nu va fi mai bun decât un somn prelungit dimineaţa - bogat în 'somn paradoxal' - sau o siestă de cel puţin 90 de minute în prima parte a zilei: poate că răspunsul va ieşi la iveală în momentul trezirii.
Şi în cazul unor emoţii puternice somnul este de mare ajutor. Jan Born este autorul unui studiu publicat în Neurobiology of Learning and Memory (2013), desfăşurat pe un eşantion de 16 voluntari tineri, invitaţi să memoreze 50 de fotografii cu conţinut emoţional negativ şi 50 de fotografii cu conţinut neutru, înainte de a dormi trei ore, fie la începutul nopţii (cu mult somn lent profund), fie la sfârşitul nopţii (mai mult 'somn paradoxal'). Rezultatul studiului a arătat că memorarea fotografiilor 'emoţionale' a fost mai bună decât cea a fotografiilor 'neutre' după 'somnul paradoxal'.
Somnul este constituit printr-o succesiune de cicluri ce debutează cu somnul lent şi se încheie cu 'somnul paradoxal'. Somnul lent se compune din patru stadii. Stadiile 1 şi 2 corespund somnului lejer: în timpul stadiului 1 este posibil să fii trezit de cel mai mic zgomot şi ai impresia că nu dormi; în timpul stadiului 2 activitatea creierului scade progresiv, muşchii se destind, iar bătăile inimii încetinesc. Stadiile 3 şi 4 corespund somnului profund, în timpul căruia creierul nu mai este sensibil la stimulii exteriori. Tocmai în această fază organele îşi reconstituie rezervele de energie.
După aceasta urmează 'somnul paradoxal', cu o activitate cerebrală care redevine intensă, cu mişcări oculare sacadate. În timpul acestei faze se produc majoritatea viselor.
Repartiţia ciclurilor variază în timpul nopţii: începutul nopţii conţine mai mult somn profund, iar în partea a doua a nopţii mai important este somnul uşor şi cel 'paradoxal'.
