Oamenii de ştiinţă au descoperit încă o funcţie vitală a somnului

Cu toţii ştim deja că fiinţele umane îşi petrec o treime din viaţă în somn. Dar puţini sunt cei care pot să explice adevăratele cauze ale acestui fenomen. Recent, oamenii de ştiinţă au descoperit că pe lângă sistematizarea informaţiei din memoria noastră, gestionarea proceselor de creştere şi odihnă a organismului, somnul mai are o funcţie vitală: de a ajuta creierul să supravieţuiască. În timpul somnului, creierul elimină în mod intensiv toxinele acumulate peste zi.

Pe parcursul zilei, în creierul nostru se petrece un haos chimic indescriptibil. Spre deosebire de alte organe, creierul nu foloseşte sistemul limfatic pentru a evacua reziduurile toxice, ci activează propriile mecanisme de lucru în acest sens. Potrivit specialiştilor, este vorba de un proces extrem de solicitant din punct de vedere al consumului de energie şi care necesită introducerea ulterioară a organismului într-o stare "de repaos", adică somn. În caz contrar, abilităţile cognitive şi funcţiile cerebrale ar fi serios afectate.

Specialiştii de la Centrul Medical, Rochester, New York, au ajuns la concluzia că există stări funcţionale diferite ale creierului, în timpul somnului şi atunci când este treaz. Efectul de restabilire a forţelor organismului din perioada somnului este rezultatul ”evacuării” active a produselor activităţii neuronale, care se acumulează în timpul stării de veghe.

Scanarea creierului şoarecilor a demonstrat că energia folosită de creier nu se diminuează în timpul somnului. Intensitatea detoxifierii creşte de 10 ori, reducând simţitor nivelul de toxine. În acelaşi timp, când dormim, activitatea neuronilor scade cu aproximativ 60%, pentru a asigura procesul respectiv cu energia necesară. Rezultatele cercetătorilor americani au fost publicate în revista Science.

Savanţii consideră că studierea proprietăţilor mecanismului de detoxifiere a creierului în timpul somnului constituie un progres important în ceea ce priveşte elucidarea cauzelor reale ale bolii Alzheimer, care este asociată în mod direct cu depunerea excesivă a reziduurilor poluante.