O nouă lege adoptată pe şest: Legea amnistiei şi graţierii

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat luni, cu amendamente, legea amnistiei şi graţierii, iniţiată de deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu. Sub umbrela noii legi, vor beneficia de amnistie infractori cu pedepse mai mari decât prevăzuseră Nicolae Păun şi Mădălin Voicu în proiectul de lege iniţial.

Cei doi deputaţi au înaintat în primăvară un proiect de lege care prevedea amnistie pentru infracţiunile cu pedepse privative de libertate până la 4 ani inclusiv şi graţierea pentru pedepsele cu închisoare de până la 6 ani inclusiv. Proiectul celor doi parlamentari a fost respins de Senat pe 22 mai 2013, însă forul decident este Camera Deputaţilor.

Formula votată ieri extinde aria de aplicabilitate a amnistierilor şi graţierilor. Astfel, pot beneficia de amnistie cei cu pedepse la închisoare de până la şase ani, iar pentru graţiere se încadrează cei care au pedepse de până la şapte ani de închisoare cu executare.

Noile prevederi s-ar putea aplica mănuşă unor "persecutaţi politici", beneficiari ai unor sentinţe la închisoare de 5 ani, pentru care au făcut recurs. Eventual lui Dan Voiculescu, preşedintele PC, condamnat la închisoare pentru 5 ani.

În cadrul Comisiei, amnistia şi graţierea au fost susţinute de PSD şi PC şi respinse de cei de la PNL. Liberalii susţin că vor vota împotriva acestei legi şi în plenul Camerei Deputaţilor, informează gândul

Deputaţii din Comisia Juridică au operat aceste modificări "pe şest", fără să facă publice modificările aduse proiectului Voicu & Păun sau raportul asupra legii. Acesta urmează să fie prezentat direct în plen, în momentul votului.

„Pentru înfăptuirea unor politici penale corecte, propunerea legislativă privind amnistierea unor infracţiuni, graţierea şi reducerea unor pedepse, oferă posibilitatea persoanelor condamnate, care au săvârşit infracţiuni ce nu prezintă un pericol social ridicat şi cei care în timpul executării pedepsei au dat dovezi temeinice de îndreptare, să beneficieze de clemenţa legiuitorului în sensul amnistierii şi graţierii pedepselor aplicate de instanţele de judecată”, se arată în expunerea de motive. De asemenea, se invocă faptul că penitenciarele sunt suprapopulate.

Conform luju.ro, indicele de ocupare din puşcăriile româneşti este de 118%. În penitenciare se află 33.423 de condamnaţi definitiv şi arestaţi preventiv, iar capacitatea maximă este de 28.166 locuri. Orice deţinut care dă în judecată România la CEDO câştigă garantat. Numai anul trecut, statul a fost obligat să plătească despăgubiri de aproape 120.000 euro iar proiectul celor doi deputaţi îşi propunea să rezolve problema suprapopulării puşcăriilor, prin amnistierea acelor deţinuţi care nu prezintă grad mare de pericol social.