O nouă dimensiune a plecării lui Ponta

Vizita oficială a Secretarului adjunct al Departamentului de Stat american pentru Europa şi Eurasia, Victoria Nuland, ce s-a încheiat sâmbătă, a stârnit mai multe reacţii în cadrul instituţiilor de stat din România. Întrevederile purtate în România ale acesteia au reamintit nu numai de angajamentele luate faţă de SUA ci şi de responsabilităţile unei ţări membre a NATO.

Tot sâmbătă, România a împlinit 20 de ani de cooperare cu NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace, primul şi cel mai complex format de cooperare al alianţei cu statele din afara organizaţiei.

Odată cu venirea Secretarului adjunct al Departamentului de Stat american pentru Europa şi Eurasia, premierul Victor Ponta a plecat fără să lase nicio urmă oficială. În acelaşi timp, pe site-ul guvernului României se află o fotografie a prim-ministrului chinez Li Keqiang împreună cu premierul absent al României. Acest lucru nu a fost explicat de niciun reprezentat al Guvernului.

Mişcările ”tectonice” din această săptămână, puse în contextul internaţional, arată direcţia pe care a luat-o premierul absent al României. Motivul plecării lui este explicat de venirea oficialului american, însă direcţia luată de Ponta este diametral opusă.

În urma întâlnirii cu Victoria Nuland, Titus Corlăţean declara că ”Am discutat despre cooperarea în cadrul NATO, despre agenda viitorului summit NATO, (...) precum şi despre un proiect important - scutul de apărare antirachetă”.

Primul lucru pe care l-a făcut Secretarul adjunct al Departamentului de Stat american pentru Europa şi Eurasia înaintea întâlnirii cu preşedintele Traian Băsescu a fost o vizită, neprogramată oficial, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, unde a purtat o discuţie cu procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Conţinutul discuţiilor nu a fost dezvăluit.

Un ansamblu în perspectivă al vizitei la DNA a fost explicat de diplomatul american în urma întâlnirii cu ministrul de Externe, Titus Corlăţean.
”Am avut o discuţie completă legată de toate chestiunile vitale pentru parteneriatul nostru strategic - în sfera economică, sfera de securitate, în sfera statului de drept”, a precizat Nuland.

O reafirmare a alianţei cu NATO a venit de la preşedintele SUA Barack Obama. Acesta a acordat României 80 de milioane de euro pentru finanţarea construcţiilor la baza militară de la Deveselu.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin declara pe 19 decembrie că Rusia nu va staţiona ”pentru moment” rachete de tip nuclear în baza militară de la Kaliningrad aflată la graniţa cu Belarus, în contextul criticilor aduse Alianţei Nord Atlantice pentru construcţia scutului AEGIS şi a bazei de la Deveselu.

Dispariţia premierului Victor Ponta tocmai în această săptămână ar putea fi explicată prin prisma declaraţiilor făcute de acesta în luna octombrie, atunci când preciza că ”în acest an va efectua o vizită la Moscova, întrucât România trebuie să aibă relaţii economice cu toate statele, inclusiv cu Rusia şi China”.

La data de 23 octombrie, prim-ministrul a mai declarat că România îşi respectă statutul de membru NATO şi UE, însă duplicitatea prim-ministrului a fost confirmată, încă odată, atunci când în timpul vizitei delegaţiei chineze compuse din zeci de persoane, steagurile UE au fost coborâte, pentru a lăsa loc celor ale Chinei comuniste.

În acelaşi context, joi, Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, anunţa că Uniunea Europeană a demarat o campanie pentru crearea ”Statelor Unite ale Europei”.