"Nu este opţional" - Josep Borrell afirmă că ţările UE sunt obligate să respecte mandatele CPI emise pentru Netanyahu şi Gallant

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrel, a declarat sâmbătă că guvernele ţărilor din Uniunea Europeană nu pot alege dacă execută sau nu mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internaţională (CPI) împotriva celor doi lideri israelieni, Netanyahu şi Gallant, şi a unui comandant Hamas, transmite Reuters.

Toate statele membre ale UE sunt semnatare ale tratatului fondator al CPI, denumit Statutul de la Roma.

Declaraţia vine în contextul în care CPI a emis joi mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a fostului său ministru al Apărării Yoav Gallant şi a liderului Hamas Ibrahim Al-Masri, pentru presupuse crime împotriva umanităţii.

Cu toate acestea, deşi mai multe state UE au declarat că îşi vor îndeplini angajamentele asumate în temeiul statutului în cazul în care situaţia o cere, premierul ungar Viktor Orban l-a invitat pe Netanyahu să viziteze ţara sa, asigurându-l că nu se va confrunta cu niciun risc dacă va face acest lucru.

„Statele care au semnat Convenţia de la Roma sunt obligate să pună în aplicare decizia instanţei. Nu este opţional”, a declarat Josep Borrell în timpul unei vizite în Cipru pentru un atelier al activiştilor pentru pace israelieni şi palestinieni.

Aceleaşi obligaţii sunt valabile, de asemenea, pentru ţările care aspiră să adere la UE, a spus el.

„Ar fi foarte amuzant ca cei nou-veniţi să aibă o obligaţie pe care membrii actuali să nu o îndeplinească”, a declarat el.

Statele Unite au respins decizia CPI, iar Israelul a declarat că demersul CPI ar fi fost unul antisemit.

„De fiecare dată când cineva nu este de acord cu politica unui guvern israelian - (este) acuzat de antisemitism. Am dreptul să critic deciziile guvernului israelian, fie că este vorba despre domnul Netanyahu sau altcineva, fără a fi acuzat de antisemitism. Aşa ceva nu este acceptabil. Destul!”, a declarat Borrell, al cărui mandat de şef al politicii Externe a UE se încheie luna aceasta.

Campania de 13 luni a Israelului în Gaza a ucis aproximativ 44.000 de palestinieni şi a strămutat aproape întreaga populaţie a enclavei, creând în acelaşi timp o criză umanitară, afirmă oficialii din Gaza.

Israelul şi-a început ofensiva după atacul condus de Hamas la 7 octombrie 2023, care a ucis 1.200 de persoane în sudul Israelului, alte peste 250 fiind luate ostatice, a declarat Israelul.

În decizia lor, judecătorii CPI au declarat că au existat motive rezonabile să creadă că Netanyahu şi Gallant au fost responsabili din punct de vedere penal pentru acte care includ uciderea, persecuţia şi înfometarea ca armă de război, ca parte a unui „atac generalizat şi sistematic împotriva populaţiei civile din Gaza”.

Mandatul pentru Ibrahim Al-Masri enumeră acuzaţii de ucidere în masă în timpul atacurilor din 7 octombrie 2023. Israelul afirmă că l-a ucis pe Masri.