Se naşte un nou monstru? Firea şi PSD, acuzaţi că vor să politizeze instituţiile de cultură din Capitală

Primăriţa Gabriela Firea şi PSD vor să politizeze instituţiile de cultură din Bucureşti şi să dea pe mâna unor persoane necunoscute, dar agreate politic, un patrimoniu cultural şi imobiliar uriaş, a acuzat vineri, pe contul său de Facebook, Roxana Wring, consilier general al Uniunii Salvaţi România (USR).

"PSD a preluat din mers un proiect al PNL de înfiinţare a unei suprastructuri, Administraţia Patrimoniului Cultural Bucureşti (APCB) care va produce mai multă birocraţie, risipă şi lipsă de transparenţă în cheltuirea banului public. În mandatul trecut liberalii au încercat în repetate rânduri să desfiinţeze instituţii autonome precum ARCUB şi să înfiinţeze altele pe care să le controleze prin directori numiţi politic.

Aşa că nu e deloc exclus ca PNL să voteze cot la cot cu PSD, miercuri în şedinţa de Consiliu General, acest proiect. USR susţine un management integrat al instituţiilor de cultură, dar proiectul nu este făcut în acest scop, ci pentru satisfacerea intereselor personale şi de grup ale PSD şi probabil PNL", a declarat Roxana Wring.

Potrivit reprezentantei USR, consilierii Uniunii se vor opune din următoarele motive:

1. Înfiinţarea APCB nu se justifică din niciun punct de vedere: managerial, cheltuirea eficientă a banului public sau îmbunătăţirea actului cultural. Nu corespunde nici strategiei culturale, adoptată de CGMB în august 2016. Care este legatura între Muzeul Municipiul Bucureşti, Palatele Brâncoveneşti, Muzeul Literaturii şi Biblioteca Metropolitană, în afară de faptul că sunt în Bucureşti, în subordinea CGMB şi sunt instituţii de cultură? Care sunt criteriile pentru care au fost selectate? Nu există nicio explicaţie în proiectul de hotărâre, doar nişte enunţuri generale care nu argumentează temeinic propunerea.

2. Introduce o centralizare instituţională care va permite cheltuirea cu dedicaţie a banului public şi politizarea funcţiilor de conducere. Managerii care au câştigat posturile prin concurs (cu excepţia Palatelor Brâncoveneşti care au un manager numit politic de PNL) şi care actualmente gestionează bugetele instituţiilor vor fi subordonaţi unui director general şi patru directori adjuncţi. Este un act de centralizare şi de birocratizare care desfiinţează autonomia celor patru instituţii, necesară pentru a dezvolta programe culturale adaptate profilului propriu şi care vor fi la cheremul unor directori numiţi politic.

3. Noua entitate va crea 76 de posturi noi în condiţiile în care PMB are deja o Direcţie de Cultură, Sport şi Turism, plus ARCUB şi Creart, ca instituţii de cultură.

4. Patrimoniul imobiliar administrat va fi imens. Pare că se doreşte în mod expres preluarea patrimoniului Pinacotecii de la Muzeul Municipiului Bucureşti (MMB) de către nu se ştie cine şi organizarea unei instituţii noi într-o clădire nouă. Sunt donaţii de clădiri şi obiecte de patrimoniu care au fost oferite direct MMB sau Muzeului Naţional al Literaturii Române, iar dacă acestea se topesc într-o nouă instituţie există riscul unor litigii cu vila dr.Nicolae Minovici, muzeul V.Babeş şi muzeul Storck, domeniul şi muzeul Arghezi. Este periculoasă şi formularea că "noua entitate poate dispune schimbarea de sedii sociale, clădiri, etc".

5. Doar noua instituţie va avea dreptul să demareze şi organizeze proiecte, parteneriate şi schimburi culturale. Ce se va întâmpla cu proiectele şi finanţările în curs de derulare? Vor scădea dramatic şansele de a atrage finanţări nerambursabile în condiţiile în care noul construct nu va satisface cerinţele liniilor de finanţare, ne-existind nicio logică funcţională pentru amalgamarea a patru instituţii de cultură atât de diverse.

6. Nu există nicăieri în Europa un exemplu similar de comasare a unor entităţi culturale cu domenii de activitate şi profile atât de diferite. Este o abordare care încalcă principii moderne de management ale instituţiilor de cultură, în speţă muzeele.