SUA, China si India se intrec pentru secolul 21

China a inaugurat "cel mai mare pod peste mare din lume" pe 30 iunie 2011. Stirile s-au raspandit rapid, iar statul Louisiana s-a plans imediat ca China face propaganda. Pentru o mare parte din ceea ce a fost cunoscut drept Secolul American, Lake Pontchartrain Causeway a pretins dreptul de a fi cel mai lung pod din lume. Inca mai poti sa auzi salutul Cajun cand suni la birou "Multumim ca ati sunat Causeway, cel mai lung pod din lume".

"Ar vrea ei", a declarat managerul general dl Dufrechou. Este "un pod frumos", conchide Dofrechou, dar nu este cel mai lung pod pe mare deoarece acopera doar 25 km pe apa. Datorita catorva curbe lungi si a extensiilor podului, care totalizeaza 42 de km de maraton, Guiness Book a stabilit podul Jiaozhou Bay din orasul estic al Chinei Qingdao drept numarul unu, lasand Causeway pe locul doi, care acopera 38,6 km de apa.

Media indiana a preluat stirea in Economic Times, "Cum de China construieste asta, iar India nu poate". Fiind uimiti de apetitul chinez pentru crestere, a insirat un montaj de alte minuni chineze viitoare, cea mai lunga conducta de petrol, cel mai mare zgarie nori, cel mai mare baraj si asa mai departe. Inainte de Olimpiada din 2008, cand China a deschis autostrada pe doua benzi catre baza de campare pe Everest - un drum de 108 km care trece prin teritoriul tibetan disputat - indienii au putut doar sa ridice ingrijorari de securitate si de mediu.

Relatari hiperbolice

In 2005, economistul de la Berkley, Pranab Bardhan, a observat in mod corect ca China, numita deseori dragonul zburator datorita cresterii economice recente, va intrece India, elefantul de povara, in inovatii si dezvoltare economica in viitorul previzibil.

Acum, el a ridicat problema ca cresterea Chinei si Indiei, cunoscuti drept factorul "Chindia", efectul combinat a doua cincimi din populatia lumii, datorita reformelor dure de piata, a fost o bula, expunand partile sensibile ale celor "doi uriasi in trezire".

Referindu-se la multe relatari hiperbolice, Bardhan foloseste o referinta literara din partea lui Henry James pentru a-si descrie reactia. Este ca si cum "noi nu stim ... si incercam sa ignoram ce se intampla ireconcibiabil si subversiv sub marea fatada". Intradevar, media exagereaza cam mult cu India, dar pentru China oare chiar nu au nicio baza?

In primul rand, in timp ce China este uriasa in termeni de productie, valoarea sa adaugata la PIB-ul global este inca relativ mica comparativ cu Statele Unite si Japonia. In al doilea rand, cresterea ridicata a veniturilor si combaterea saraciei nu au venit datorita integrarii globale si cresterii exporturilor, ci mai degrama din ajustari structurale interne, cum ar fi, schimbari in economia agricola unde saracii Chinei sunt concentrati. Asemanator, in India cresterea din IT si investitii straine directe nu au ajutat saracii ci doar au imbogatit multinationalele.

In mod sigur, cele doua tari au ajuns pe scena globala dupa doua sau trei decenii de crestere constanta ridicata. Henry Kissinger a recunoscut ca nu ar fi putut prezice cresterea Chinei, o tara pe care a ajutat-o sa se deschida cu presedintele Nixon acum patruzeci de ani. Insa, atat India cat si China mai au de mers pana sa ajunga la nivelul Americii.

Un raport al INSEAD afirma "Daca masori inovatia prin numarul de patente emise de Statele Unite, vei observa ca India si China nu numai ca sunt mai jos in termeni de inovatie, ci chiar sunt pe la coada. China are aproape 1700 de patente acordate anual, comparativ cu 80 000 in Statele Unite. Intradevar, aproape jumatate din patentele acordate in China sunt oricum pentru multinationale."

Datele recente emise de Organizatia Mondiala a Proprietatii Intelectuale arata contrariul, cu China aratand o crestere de 29,7% in inregistrarea patentelor, pe cand inregistrarile SUA au cazut pana la 11,4%.

India, cea mai mare democratie din lume inainteaza cu ritmul unui elefant in urma Chinei si in mod sigur mult in urma Statelor Unite in termeni de eficienta inovatiei, calitatea regulatorie, integrarea pietelor financiare, cheltuielile publice cu R&D ca procent din PIB si numar de patente.

Luand indicatorii ca intreg, Statele Unite a fost devansata de micile economii scandinave, cum ar fi Islanda, Suedia, Danemarca, Finlanda si Norvegia, cat si de unele economii tigru, incluzand Hong Kong si Singapore, care sunt mai flexibile si mai indraznete. Oare Statele Unite se napustesc ca un vultur sau chiar sunt in cadere libera?

Inovatia si "chinovatia"

Insa, sunt inca Statele Unite mai bune decat China in termen de inovatie? "Chinovatia", asa cum o descrie un scriitor pe teme economice, cel putin pentru acum, pare sa fie mai mult o imitatie a inovatiei reale. China a dat semnale de alarma acum cateva zile cand a dezvaluit "patente copiate" folosind tehnologie japoneza pentru trenuri de mare viteza.

"Cercurile de afaceri japoneze sunt din ce in ce mai alarmate de eforturile Chinei de a exporta trenuri de mare viteza pe care pretinde ca le-a construit din expertiza proprie, dar care in mod evident au fost copiate din tehnologia oferita de Japonia", conform Malaysia Star.

Oficialii feroviari chinezi au adoptat o strategie agresiva, conform China Daily: "Tehnologiile noastre poate ca isi au originea in tari straine, dar asta nu inseamna ca tot ce avem noi vine de la ei. Am adaugat si noi cunostintele noastre din experimente cu trenuri si am facut proiecte pentru nevoile noastre, asa ca trenurile nu mai sunt ale lor."

Statutul de conducator al Americii este in cumpana, pe masura ce toata lumea se intreaba "Oare lectiile invatate de primul secol american au fost aplicate inspre intemeierea celui de-al doilea?"

In mod clar, cursa dintre dragonul zburator si vulturul napustit este in toi pentru cine va castiga secolul 21. Multi istorici pretind ca America si-a trait zilele cele mai bune sub soare.

Atat banii cat si pietele se muta acum inspre est in China, care datorita marimii uriase reprezinta o provocare economica foarte diferita de economia rusa din perioada Razboiului Rece, a cresterii japoneze din anii 1960-1970, sau consolidarea Uniunii Europene in 1980-1990. Va ramane America epicentrul inovatiei?

Cei trei "I"

America poate ca are inca avantajul triplu al individualismului, imigratiei si inovatiei, cei trei "I", lucrand in favoarea sa. Vor putea aceste motoare culturale si economice sa sustina dezvoltarea Americii pe viitor si sa tina la distanta valul de crestere al economiilor emergente?

Individualism: Aproape acum o generatie, antropologul psiholog Francis Hsu scria in "Casta, Clanul si Clubul" comparand India, China si Statele Unite ca "individualismul brut" este un atribut cheie al culturii americane. Acum odata cu schimbarea demografiei Statelor Unite si fara sa mai aiba de aparat frontiere occidentale, va mai defini individualismul brut, care dateaza pana la discursul lui Herbert Hoover din 1928, America din secolul 21?

La un nivel simbolic, cowboy-ul mitic va continua sa fie idolul american, dar va putea el oare sa faca acorduri peste alte granite si sa construiasca politici intr-o lume din ce in ce mai globalizata cu pistoalele? Asa cum a sugerat Joseph Nye de la Harvard, "puterea dura" a Americii va trebui echilibrata cu "puterea sa moale".

Dupa observarea Olimpiadei 2008, David Brooks de la New York Times scria: "Daca succesul Asiei redeschide dezbaterea dintre individualism si colectivism (care parea inchisa dupa razboiul rece), atunci este improbabil ca fortele individualismului vor castiga avantaj, oricat de mic. Cresterea Chinei nu este doar un eveniment economic. Este unul cultural. Idealul unui colectiv armonios s-ar putea dovedi la fel de atractiv ca si idealul Visului American. Este in mod sigur o ideologie folositoare pentru inspirarea autocratilor."

La o recenta lectura de carte, i-ar intrebat pe Joe Scarborough si Mika Brzezinski de la MSNBC "De ce pare America blocata?". Ei au sugerat ca America ca si tara nu este blocata, dar Washington DC este cu siguranta blocat. Poti face ca oameni din diferite straturi sociale si trecuturi politice sa cada de acord unul cu altul la un dineu, dar in capitala asta nu se obtine cu usurinta.

Cu siguranta ca in media, comentatorii exagereaza dezbaterile pentru a castiga rating, ceea ce face mai greu de a obtine un consens asupra initiativelor mari de actiune care sa miste tara inainte. Dintr-o multitudine de motive, China nu are nicio problema de a actiona in chestiuni majore.

Imigratia: Imigratia deschisa a fost sangele viu al economiei Americii. Va mai fi destul pentru a atrage forta de munca inalt calificata din diferite parti ale lumii, acum cand economiile emergente ofera stimulente si ispite la fel de puternice pentru a li se alatura?

Institutul Brooklings a eliberat recent un raport: "Imigrantii calificati, o forta in crestere in economia SUA", sugerand ca in timp se tot aprinde dezbaterea asupra imigratiei ilegale in Statele Unite, nu se pune suficienta atentie pentru imigrantii de calificare inalta care fac aproape 30% din forta de munca imigranta care vine cu diplome de colegiu.

La un dineu de premiere Asia America, senatorul SUA Charles Schumer si-a descris conversatia cu seful Deutsche Bank. Senatorul l-a intrebat pe bancher "Ce tara va conduce peste 20 de ani?" Aparent, bancherul a raspuns fara ezitare "Desigur, America!". Dar de ce? a intrebat senatorul. "Deoarece America este singura tara cu o politica deschisa a imigrarii", a declarat bancherul.

In mod sigur, castigatorii premiilor de la gala, reprezentati in majoritate de imigranti proaspeti din China, Coreea, Japonia, India, Pakistan si alte regiuni asiatice au fost o marturie a povestii de succes a Americii. Aceasta a devenit aproape o legenda despre imigranti avand succes peste asteptarile lor fata de tarile lor natale, pe pamantul oportunitatilor.

Insa, conform unui studiu recent de la Berkley, Duke si Harvard, atractia de magnet a Americii pentru antreprenori este poate in scadere. America inca mai produce inovatori de inalta clasa, ii pierde inspre tarile lor natale. Antreprenorii antrenati in America par mult mai fericiti sa se intoarca in tarile lor natale si ar putea realiza mai multe "acasa" decat in Statele Unite. Golul de oportunitati nu este umplut nici pe departe deoarece marea majoritate a indienilor (72%) si a chinezilor (81%) pretind ca "oportunitatile economice" sunt superioare in Asia.

Ian Goldin de la Oxford a argumentat in cartea sa recenta "Oamenii exceptionali" ca migratia a fost buna pentru societatile umane si este singura cale prin care oamenii au avansat in intreaga istorie. Acesta este avantajul competitiv al Americii. "In intreaga istorie, migrantii au alimentat motorul progresului uman. Miscarea lor a aprins inovatia, a raspandit idei, a combatut saracia si a pus fundatia pentru o economie globala. Intr-o lume mai interconectata decat oricand, numarul de oameni de oameni cu mijloacele si motivatia de a migra doar va creste."

Conform datelor recente de la Biroul de Patente SUA, patentele inventate de imigranti fata de cei nascuti local sunt de aproximativ 2 la unu, iar o crestere de 1% pentru imigrantii cu diplome de colegiu a rezultat intr-o crestere de 15% in productia de patente. Noi inovatori imigranti au depus un numar uimitor de 25% sau mai mult din toate depunerile globale americane de patente din ultimii ani. Nesurprinzator, acesti imigranti cu condus startup-uri intr-un numar mai mare si au co-fondat mai mult de jumatate din firmele din Silicon Valley incepand cu mijlocul anilor 1990. Cu alte cuvinte, imigratia este esentiala pentru inovatie.

Datorita individualismului eu-pot si a politicilor de imigratie deschisa, America pare inca sa posede motoarele inovatiei, pretinde Vinod Khosla la un tech summit recent. Cofondator al Sun Microsystems, Khosla pretinde ca America inca are capacitatea de a produce "lebede negre", acele evenimente rare si improbabile care au un mare impact asupra pietei si pot schimba radical lumea sociala, asa cum descrie analistul Nassim Nicholas Taleb. Inventii recente cum ar fi Google, IPhone, Facebook, Twitter apar imediat in minte, fara sa mai mentionam Internet, telefonia mobila, cipurile de calculatoare si altele.

Khosla crede ca multe dintre ideile de tehnologie verde emise acum vor fi curand invechite. Cele mai multe merge pentru o schimbare de 1-2% in valoarea de piata, pe cand ele ar trebui sa se gandeasa la o crestere de 1000%.

Conform lui Khosla, initiativele de tehnologie verde trebuie sa gandeasca in termeni de "preturi Chindia", preturi care vor fi accesibile unui segment larg de populatie umana fara subventii.

Daca oamenii din China si India si-ar putea permite, toata lumea de pe planeta si-ar putea permite. Pietele emergente vor fi insetate dupa stil de viata bogat in energie, pe masura ce imbratiseaza capitalismul; cererea va fi doar in crestere. Solutiile reale trebuie sa fie scalabile, ieftine si accesibile pentru majoritatea planetei, dupa spusele lui Khosla.

Alegerea lui Barack Obama ar putea fi laudata de multi oameni din lume drept un eveniment de tip "lebada neagra" in politica americana, care ar putea schimba tara. Asa cum este evidentiat de multe sondaje globale, lumea a primit cu siguranta mesajul. Imaginea Americii a avut o reinnoire globala.

Domestic, mari parti din populatia americana poate ca nu a inteles complet schimbarea promisa de Obama. Pe masura ce se apropie de noua campania electorala si se dezbat economia, joburile, imigratia, datoria, deficitul si inovatia, America va afla in curand in ce parte se inclina balanta. Re-alegerea primului presedinte negru va avea un impact mai de durata pe plan domestic si al imaginii SUA in lume decat acel prim moment de "lebada neagra".

Rezultatul alegerilor viitoare ar putea influenta putin economia si cresterea joburilor. Insa, marile intrebari raman pe termen lung. Poate America sa detina avantajul competitiv asa cum a facut pentru a doua jumatate din secolul anterior impotriva capitalismului de stat din Europa si a economiilor socialiste controlate de sus in jos de catre stat? Probabil ca ne aflam la inceputul cursei, iar copiii si nepotii nostri vor fi cei ce vor afla rezultatul.

Dinesh Sharma este autor al "Barack Obama in Hawaii si Indonezia: Cresterea unui presedinte global" (ABC-CLIO / Praeger, 2011) si este cercetator asociat la Institutul pentru Cercetare Internationala si Inter-Culturala, Colegiul St Francis, NY.