Netanyahu, pus sub acuzare, susţine că nu va demisiona

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat joi că nu va demisiona, în ciuda faptului că a fost pus sub acuzare pentru luare de mită, fraudă şi încălcarea încrederii într-un scandal de corupţie pe care l-a denunţat drept „tentativă de lovitură de stat”.

Acuzele anunţate de procurorul general Avichai Mandelblit au fost primele de acest fel împotriva primului ministru israelian şi au generat cea mai gravă criză din cariera politică a liderului cel mai longeviv al Israelului.

Netanyahu, aflat la putere din 2009 şi înainte în anii 90, a dominat politica israeliană timp de o generaţie, întorcând ţara către dreapta.

El a negat infracţiunile în cele trei cazuri de mită, spunând că este victima unei vânători de vrăjitoare.

Netanyahu nu are nicio obligaţie legală de a demisiona. Dar rechizitoriul ar putea încuraja şi mai mult candidaţii care încearcă să-l doboare în urma a două alegeri neconcludente din aprilie, şi înaintea unei a treia runde care va fi anunţată în câteva săptămâni.

Dacă este găsit vinovat, Netanyahu ar putea primi un termen lung de închisoare. Dar orice proces ar putea fi întârziat luni de zile de criză politică, iar Netanyahu ar putea încerca să-şi asigure imunitate parlamentară.

Punerea sa sub acuzare a generat comentariile preşedintelui american Donald Trump. „Este o tentativă de lovitură de stat bazată pe fabricaţii şi o investigaţie părtinitoare”, a declarat Netanyahu într-un discurs televizat. „Voi continua să conduc ţara, conform legii, cu responsabilitate, devotament şi grijă pentru viitorul nostru”, a afirmat el, stând pe un podium pe fundalul a patru steaguri israeliene din reşedinţa sa oficială.

Principalul său contracandidat, de centru-stânga, în cele două alegeri din acest an, Benny Ganz, a replicat: „Nu există nicio lovitură de stat în Israel, ci doar o încercare (a lui Netanyahu) de a se agăţa de putere.”

Procurorul general, numit de Netanyahu, a vorbit despre rechizitoriu în propria declaraţie televizată. „Este o zi dificilă şi tristă”, a spus Mandelblit, care a punctat că datoria sa este să se asigure că nimeni din Israel nu este mai presus de lege.

Poliţia a recomandat în februarie ca Mandelblit să depună plângeri penale împotriva lui Netanyahu în cadrul investigaţiilor de lungă durată denumite Cazurile 1000, 2000 şi 4000.

Netanyahu este bănuit că a acceptat în mod ilegal cadouri în valoare de 264.000 USD, inclusiv şampanie şi trabucuri, de la oameni de afaceri înstăriţi într-un singur caz. Într-un altul, este acuzat că a acordat favoruri în schimbul unor articole favorabile despre el în cel mai mare ziar din Israel, Yedioth Ahronoth.

În cel mai grav caz, el este acuzat că a acordat favoruri în valoare de aproximativ 1,8 miliarde de sicli (aproximativ 500 milioane USD) companiei de telecomunicaţii din Israel, Bezeq Telecom Israel, în schimbul unor ştiri pozitive pe un site web deţinut de fostul preşedinte.

Mandelblit l-a acuzat pe Netanyahu de abuz de putere şi fraudă în toate cele trei cazuri de corupţie, precum şi luare de mită în cazul Bezeq Telecom.

„Prin ce trec nu este uşor. Sunt şi eu o fiinţă umană. Prin ce trece familia mea este insuportabil. În fiecare zi, în fiecare seară, eu, soţia mea şi fiul meu suntem afectaţi", a declarat Netanyahu.

Premierul israelian a eşuat să formeze un guvern după alegerile din aprilie, iar la cea de a doua rundă de alegeri, atât el cât şi Benny Ganz au eşuat să alcătuiască o majoritate în parlament.

Joi, mai devreme, în timpul uneia dintre cele mai neobişnuite zile din istoria politică israeliană, preşedintele ţării le-a spus parlamentarilor să numească un al treilea candidat pentru a forma un nou guvern, evoluţie care, probabil, va conduce la organizarea celei de-a treia runde de alegeri anul acesta.

Criza politică prelungită vine într-un moment dificil pentru Israel. Există un conflict semnificativ cu Iranul - avioanele israeliene au lovit miercuri ţinte iraniene în Siria - în timp ce lupta cu militanţii palestinieni din Gaza a izbucnit săptămâna trecută.

Introducerea acuzaţiilor ar putea complica şi mai mult eventuala cristalizare a unui plan de pace din Orientul Mijlociu din partea Statelor Unite.