Negocierile vizând ratificarea CETA continuă. Ministrul canadian al comerţului cere Europei "să-şi facă treaba"
Negociatorii canadieni şi liderii UE nu s-au lăsat dezarmaţi de refuzul valonilor de a subscrie la CETA, tratat considerat de numeroase persoane drept un atac la adresa democraţiilor, mediului etc. şi au reluat negocierile, în încercarea de a-i convinge, totuşi, pe valoni.
Preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz (NICOLAS TUCAT / AFP / Getty Images)
Negocierile privind ratificarea controversatului acord comercial între UE şi Canada - CETA - s-au reluat. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz, s-a întâlnit sâmbătă dimineaţă cu ministrul canadian al Comerţului, Chrystia Freeland, şi discută la această oră cu premierul Valoniei, Paul Magnette, scrie Reuters, preluat de Hotnews.
"Europa să îşi facă treaba până la capăt. Canada este pregătită să semneze acordul. (...) Sper cu adevărat ca europenii să ajungă la un rezultat şi că voi putea reveni aici în câteva zile împreună cu premierul meu (Justin Trudeau) pentru a semna acordul'", a declarat ministrul canadian al comerţului, Chrystia Freeland, după întâlnirea cu Martin Schultz.
Potrivit calendarului stabilit iniţial, semnarea acordului CETA este prevăzută pentru 27 octombrie, la Bruxelles, însă negocierile UE - Canada privind acordul de liber schimb CETA au intrat în impas vineri după ce reprezentanţii regiunii belgiene Valonia nu s-au lăsat convinşi să agreeze tratatul.
Vineri, după două zile de negocieri intense, premierul valon Paul Magnette a declarat că nu s-a făcut niciun progres în negocierile cu UE şi Canada. Magnette a citat mai multe pasaje din tratat pe care le-a catalogat drept inacceptabile. Printre clauzele considerate de neacceptat este mai mult decât controversatul "mecanism de arbitraj" - care conferă corporaţiilor un ascendent în faţa guvernelor ţărilor UE, precum şi "clauza de salvgardare" care protejează agricultorii canadieni dar nu şi pe omologii lor europeni în caz de distorsiuni ale pieţei sau posibilitatea pentru companiile americane care au activităţi în Canada de a profita de tratat pentru a beneficia de avantajele prevăzute în CETA.
Împotrivirea valonilor faţă de CETA se traduce prin faptul că Belgia nu poate adopta tratatul, ceea ce însemnă, practic, că acesta a eşuat, ratificarea CETA presupunând acordul tuturor celor 28 de ţări membre UE.
Reamintim că CETA este un acord extrem de controversat, fiind perceput de societatea civilă mai degrabă ca un instrument menit să crească puterea corporaţiilor decât ca tratat comercial.
„CETA şi TTIP ameninţă mediul înconjurător şi protecţia consumatorului pentru milioane de oameni din Europa şi America de Nord. Aceste acorduri vor dilua legile privind siguranţa alimentară, legislaţia pentru mediu, regulamentele bancare şi vor submina suveranitatea puterilor naţiunilor”, a declarat recent Jennifer Morgan, co-director executiv al Greenpeace Internaţional.
Cel mai controversat aspect al CETA este mecanismul de arbitraj menţionat de Magnette, respectiv aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.
Mai merită menţionat că autorităţile de la Bucureşti s-au arătat dispuse să adopte CETA, dacă Ottawa va ridica vizele pentru români. "Târgul" a funcţionat, Iohannis obţinând această promisiune, condiţionată însă de ratificarea tratatului.
După eşecul discuţiilor între UE şi valoni, preşedintele Iohannis a declarat că negocierile între România şi Canada pe tema vizelor vor continua, indiferent de soarta tratatului.
