Canada renunţă la vize din 2017, România va ratifica CETA

România va ratifica controversatul acord comercial UE-Canada (CETA), iar, în schimb, canadienii vor ridica vizele pentru cetăţenii noştri din 2017, a anunţat, vineri, preşedintele Klaus Iohannis, care s-a declarat mulţumit de această înţelegere.

"Am o veste bună. În această dimineaţă s-a ajuns la un acord cu partea canadiană, un acord rezonabil pentru ambele părţi şi în acest fel suntem în situaţia foarte potrivită pentru discuţia de astăzi să ne retragem rezerva pe care am declarat-o faţă de CETA. România nu mai are niciun fel de obiecţiuni faţă de Acordul Comercial cu Canada. Este o înţelegere care este destul de bună", a declarat Iohannis, citat de Agerpres.

Preşedintele a precizat că de la 1 mai 2017 se va renunţa la vize pentru persoanele care au mai avut viză de Canada, iar de la 1 decembrie pentru toţi românii. În acelaşi timp există un mecanism de "snap pack", care stipulează că dacă numărul de imigranţi ajunge să fie însemnat, partea canadiană îşi rezervă dreptul să revină temporar la regimul de vize.

"Această clauză de snap pack este valabilă pentru o perioadă de maximum 3 ani, după care nu mai poate fi revocată decât în condiţiile generale internaţionale această înţelegere", a explicat Iohannis.

Pe de altă parte, înţelegerea cu partea canadiană devine valabilă doar în măsura în care se ratifică acordul CETA. "În situaţia în care se ajunge la parafarea Acordului CETA, acest acord pe care l-am negociat cu partea canadiană referitor la vize devine valabil".

Şeful statului a afirmat că o înţelegere similară cu cea a României s-a făcut şi între Bulgaria şi Canada, iar rezerve mai sunt exprimate faţă de Acordul CETA de către Valonia.

"Sper ca celelalte părţi care au mai avut rezerve faţă de acest acord să ajungă la o bună înţelegere cu partea canadiană şi să ajungem în situaţia să avem un acord care, în esenţă, consider că este foarte bun", a punctat preşedintele.

CETA este un acord extrem de controversat, fiind perceput de societatea civilă mai degrabă ca un instrument menit să crească puterea corporaţiilor decât ca tratat comercial.

"CETA şi TTIP ameninţă mediul înconjurător şi protecţia consumatorului pentru milioane de oameni din Europa şi America de Nord. Aceste acorduri vor dilua legile privind siguranţa alimentară, legislaţia pentru mediu, regulamentele bancare şi vor submina suveranitatea puterilor naţiunilor", a declarat recent Jennifer Morgan, co-director executiv al Greenpeace Internaţional.

Cel mai controversat aspect al CETA este reprezentat de aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.