Iohannis îşi exprimă susţinerea pentru controversatul acord comercial UE -SUA (TTIP)

Preşedintele Iohannis a exprimat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă în care a prezentat temele cu care România se va prezenta la Consiliul European de la Bruxelles, susţinerea României pentru controvesatul acord de schimb între UE şi SUA - TTIP.

Şeful statului s-a referit şi tema CETA - tratatul UE - Canada, pe care ţara noastră a anunţat că nu-l va ratifica decât dacă autorităţile canadiene ridica vizele pentru români:

"În ceea ce priveşte politica comercială, vom dezbate stadiul negocierilor privind Acordul Transatlantic de Comerţ şi Investiţii, pe scurt, TTIP, Acordul economic şi comercial dintre Uniunea Europeană şi Canada, prescurtat CETA, şi vom discuta şi despre revizuirea instrumentelor de apărare comercială ale Uniunii. În ce priveşte TTIP, Acordul Uniunea Europeană cu SUA, România a fost, din capul locului, un susţinător al acestui acord. Nu ne-am schimbat poziţia şi credem că acest acord poate să devină foarte important pentru ambele părţi, să genereze avantaje atât pentru producători, cât şi pentru consumatori, şi dintr-o parte, şi din cealaltă parte.

Referitor la acordul cu Canada, Acordul CETA, sper că vom putea ajunge la un acord cu partea canadiană în chestiunea liberalizării vizelor pentru români şi, dacă se ajunge la o înţelegere rezonabilă, noi vom putea să ne retragem rezervele legate de acest Acord.", a declart Iohannis.

Întrebat de presă în ce condiţii România nu-şi va exercita dreptul de veto în legătură cu CETA, Iohannis a declarat:

"O înţelegere rezonabilă înseamnă o înţelegere pentru liberalizarea vizelor, într-un termen rezonabil şi fără condiţii inacceptabile pentru noi. Aceste chestiuni fiind încă în negociere diplomatică, nu doresc la acest moment să intru în detalii.”, a declarat preşedintele, precizând, la insistenţele jurnaliştilor care au dorit să afle un termen ca "pentru noi este important să fie 2017 şi nu 2018, 2019 sau altceva. Plus că pentru noi este important să avem o liberalizare completă într-un termen rezonabil.”

Reamintim că atât TTIP cât şi CETA sunt extrem de controversate, fiind percepute de societatea civilă mai degrabă ca instrumente menite să crească puterea corporaţiilor decât ca tratate comerciale.

“CETA şi TTIP ameninţă mediul înconjurător şi protecţia consumatorului pentru milioane de oameni din Europa şi America de Nord”, a declarat recent Jennifer Morgan, co-director executiv al Greenpeace Internaţional. “Aceste acorduri vor dilua legile privind siguranţa alimentară, legislaţia pentru mediu, regulamentele bancare şi vor submina suveranitatea puterilor naţiunilor”, a adăugat Morgan.

Cel mai controversat aspect al TTIP, ca şi în cazul acordului CETA, este reprezentat de aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.

Merită reamintit că 3,2 milioane de oameni au semnat o petiţie prin care au cerut stoparea negocierilor pentru TTIP şi neratificarea CETA iar în multe ţări europene s-au înregistrat proteste de mare amploare contra celor două acorduri.

Recent - mai exact pe 19 septembrie - sute de mii de persoane au ieşit pe străzi în Germania pentru a protesta şi mărşălui împotriva celor două acorduri comerciale, despre care manifestanţii susţin că vor submina democraţia, vor ataca economiile locale şi drepturile angajaţilor şi vor accelera ameninţările prezentate de încălzirea globală şi de hegemonia corporativă.

Două zile mai târziu, Bruxelles-ul a găzduit şi el proteste de amploare contra TTIP şi CETA.