România le trânteşte uşa în nas canadienilor: Nu vom ratifica CETA dacă nu ridicaţi vizele

România nu "îşi poate ridica rezervele" cu privire la Acordul CETA până când Guvernul de la Ottawa nu va decide să elimine vizele pentru cetăţenii ţării noastre, a anunţat miercuri, în cadrul unei declaraţii de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, citat de Agerpres.

"O soluţie pentru eliminarea vizelor pentru Canada e la îndemână în acest moment. Au fost eforturi considerabile de negociere, eforturi diplomatice considerabile şi reamintesc aici cele două întâlniri între cei doi prim-miniştri ai Canadei şi ai României una la Ottawa şi una la New York, unde s-au agreat anumiţi paşi pentru eliminarea vizelor. România consideră în acest moment ca un acord pentru eliminarea vizelor nu depinde decât de o decizie politică. La nivel tehnic sunt făcuţi toţi paşii necesari şi, până când nu va fi găsit acest acord, România nu îşi poate ridica rezervele cu privire la Acordul CETA între Comisia Europeană şi Canada", a declarat Liviu Iolu.

Întrebat dacă premierul Dacian Cioloş a mai avut discuţii cu autorităţile bulgare în condiţiile în care ţara vecină a anunţat că este de acord cu propunerile Canadei, Iolu a replicat: "Partea canadiană şi-a anunţat intenţia atât părţii române, cât şi părţii bulgare de eliminare a vizelor, o intenţie fermă".

"Faptul că Bulgaria a anunţat o dată, asta nu înseamnă că în acest moment Bulgaria nu a făcut exact aceiaşi paşi pe care îi face şi România la Comisia Europeană. Aşadar suntem atât Bulgaria, cât şi România împreună. Nici Bulgaria nu a validat şi nu a anunţat că va aproba CETA. Au şi ei rezerve cu privire la CETA", a punctat Liviu Iolu.

Reamintim că atât TTIP cât şi CETA sunt extrem de controversate, fiind percepute de societatea civilă mai degrabă ca instrumente menite să crească puterea corporaţiilor decât ca tratate comerciale.

"CETA şi TTIP ameninţă mediul înconjurător şi protecţia consumatorului pentru milioane de oameni din Europa şi America de Nord", a declarat recent Jennifer Morgan, co-director executiv al Greenpeace Internaţional. "Aceste acorduri vor dilua legile privind siguranţa alimentară, legislaţia pentru mediu, regulamentele bancare şi vor submina suveranitatea puterilor naţiunilor", a adăugat Morgan.

Cel mai controversat aspect al TTIP, ca şi în cazul acordului CETA, este reprezentat de aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.

Merită reamintit că 3,2 milioane de oameni au semnat o petiţie prin care au cerut stoparea negocierilor pentru TTIP şi neratificarea CETA iar în multe ţări europene s-au înregistrat proteste de mare amploare contra celor două acorduri.

Recent - mai exact pe 19 septembrie - sute de mii de persoane au ieşit pe străzi în Germania pentru a protesta şi mărşălui împotriva celor două acorduri comerciale, despre care manifestanţii susţin că vor submina democraţia, vor ataca economiile locale şi drepturile angajaţilor şi vor accelera ameninţările prezentate de încălzirea globală şi de hegemonia corporativă.

Două zile mai târziu, Bruxelles-ul a găzduit şi el proteste de amploare contra TTIP şi CETA.