Negocierile pentru acordul CETA au eşuat. Mergem în Canada tot cu vize

Negocierile între Uniunea Europeană şi Canada vizând adoptarea controvesatului acord de liber schimb CETA au eşuat după ce la Consiliul European de la Bruxelles nu s-a ajuns la o înţelegere cu reprezentanţii regiunii belgiene Valonia, relatează Hotnews, citând Reuters.

Reamintim că acordul de parteneriat comercial UE-Canada - CETA - de a cărui ratificare Canada a condiţionat ridicarea vizelor pentru români a fost blocat de guvernul regiunii belgiene Wallonia din raţiuni de ordin social şi ecologic. Ori, fără sprijinul tuturor administraţiilor sub-federale, Belgia nu poate adopta CETA, ceea ce însemnă, practic, ca acordul a eşuat.

Nemulţumiţi de CETA, valonii au cerut un document interpretativ al Acordului care să includă garanţii speciale privind protecţia datelor private, amendamente la drepturile pe piaţa muncii, la serviciile generale, la licitaţiile publice, în domeniul asigurărilor sociale şi generale. Negocierile, demarate joi nu s-au finalizat însă cum doreau canadienii. Premierul valon Paul Magnette a declarat vineri că nu s-a făcut niciun progres în negocierile cu UE şi Canada, ceea ce duce la blocarea tratatului.

Magnette a citat mai multe pasaje din tratat pe care le-a catalogat drept inaccetabile. Printre clauzele considerate de neacceptat este mai mult decât controversatul "mecanism de arbitraj" - care conferă corporaţiilor un ascendent în faţa guvernelor ţărilor UE, precum şi "clauza de salvagardare" care protejeaza agricultorii canadieni dar nu şi omologii lor europeni în caz de distorsiuni ale pieţei sau posibilitatea pentru companiile americane care au activitati in Canada de a profita de tratat pentru a beneficia de avantajele prevazute în CETA.

"Este faimosul Cal Troian!", a susţinu Magnette.

Reamintim că CETA este un acord extrem de controversat, fiind perceput de societatea civilă mai degrabă ca un instrument menit să crească puterea corporaţiilor decât ca tratat comercial.

„CETA şi TTIP ameninţă mediul înconjurător şi protecţia consumatorului pentru milioane de oameni din Europa şi America de Nord. Aceste acorduri vor dilua legile privind siguranţa alimentară, legislaţia pentru mediu, regulamentele bancare şi vor submina suveranitatea puterilor naţiunilor”, a declarat recent Jennifer Morgan, co-director executiv al Greenpeace Internaţional.

Cel mai controversat aspect al CETA este mecanismul de arbitraj menţionat de Magnette, respectiv aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.

Revenind la promisiunea canadienilor de a ridica vizele pentru români şi bulgari - înţelegere anunţată vineri de Iohannis - aceasta a fost condiţionată de ratificarea CETA. Ori, daca Belgia nu semnează, CETA rămâne un vis - sau un coşmar de care s-a scăpat - depinde de cine şi cum pune problema.