Juncker temperează entuziasmul privind ridicarea vizelor pentru Canada. Toate ţările UE trebuie să ratifice CETA

Canadienii vor ridica vizele pentru români doar dacă toate ţările UE semnează controversatul acord de parteneriat comercial între UE si Canada, acord privit cu mari rezerve în Belgia şi nu numai.
Jean Claude Juncker
Jean Claude Juncker (Pablo Blazquez Dominguez/Getty Images)

Preşedintele Comisei Europene, Jean Claude Junker a anunţat vineri că propunerea privind eliminarea vizelor de călătorie pe teritoriul canadian pentru cetăţenii români şi bulgari se va concretiza doar dacă Acordul de parteneriat comercial UE-Canada va fi semnat. Ori, semnarea controversatului tratat nu este ceva ce poate impune România ci ţine de voinţa fiecărei ţări.

„Avem o propunere care prevede că obligaţiile privind vizele de călătorie vor fi eliminate pentru români şi bulgari de la 1 decembrie 2017. Liberalizarea vizelor va funcţiona doar dacă vom avea un acord între UE şi Canada, dacă acordul va fi adoptat. Sunt încrezător că va fi un acord şi, în al doilea rând, că prietenii noştri români şi bulgari vor reuşi să obţină eliminarea vizelor la care sunt îndreptăţiţi”, a declarat Juncker, citat de Mediafax, exprimându-şi speranţa că Belgia va semna tratatul.

„Sper că în câteva zile vom putea asista la găsirea unei soluţii, cu wallonii, prietenii noştri, deoarece cred că CETA este cel mai bun acord pe care am reuşit să îl negociem până în prezent”, a declarat Jean-Claude Juncker, citat de euobserver şi ITV,

Reamintim că acordul de parteneriat comercial UE-Canada - CETA - continuă să fie blocat de Guvernul regiunii belgiene Wallonia din raţiuni de ordin social şi ecologic. Reuniunea extraordinară a ambasadorilor celor 28 de state membre UE desfăşurată joi nu a reuşit depăşirea impasului, Guvernul din Wallonia respingând propunerile Uniunii Europene, ceea ce împiedică Guvernul federal belgian să semneze Acordul CETA. Negocierile urmau să continue şi astăzi.

Wallonia cere un document interpretativ al Acordului CETA care să includă garanţii speciale privind protecţia datelor private, amendamente la drepturile pe piaţa muncii, la serviciile generale, la licitaţiile publice, în domeniul asigurărilor sociale şi generale.

CETA este un acord extrem de controversat, fiind perceput de societatea civilă mai degrabă ca un instrument menit să crească puterea corporaţiilor decât ca tratat comercial.

„CETA şi TTIP ameninţă mediul înconjurător şi protecţia consumatorului pentru milioane de oameni din Europa şi America de Nord. Aceste acorduri vor dilua legile privind siguranţa alimentară, legislaţia pentru mediu, regulamentele bancare şi vor submina suveranitatea puterilor naţiunilor”, a declarat recent Jennifer Morgan, co-director executiv al Greenpeace Internaţional.

Cel mai controversat aspect al CETA este reprezentat de aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o Curte de Arbitraj. Deciziile acestor Curţi de Arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.

Reamintim că Iohannis a anunţat vineri că România va ratifica controversatul acord comercial UE-Canada (CETA), iar, în schimb, canadienii vor ridica vizele pentru cetăţenii noştri din 2017. Şeful statului a precizat totuşi că înţelegerea cu partea canadiană devine valabilă doar în măsura în care se ratifică acordul CETA şi şi-a exprimat speranţa că lucrurile vor merge în această direcţie, CETA fiind „o înţelegere destul de bună”.