Naufragiul Costa Concordia face Italia să se teamă pentru imaginea ei

Imaginile dramatice cu naufragiul vasului Costa Concordia şi declaraţiile bizare ale căpitanului Francersco Schettino nu au ajutat deloc imaginea internaţională a Italiei, deja afectată de anii de scandaluri provocate de Silvio Berlusconi.
După ce Berlusconi a fost înlocuit cu rezervatul Mario Monti, iar petrecerile deocheate ale fostului premier şi declaraţiile sale scandaloase despre alţi politicieni încep să fie date uitării, naufragiul a început să fie văzut ca un "nou simbol al unei ţări în derivă".
Nu este de mirare că o parte a presi preferă să se concentreze pe singurul erou al dramei, căpitanul Gregorio De Falco, care, de la biroul său din portul Livorno, îi ordona furios lui Schettino să revină la bordul vasului pentru a organiza evacuarea.
"Se pare că Italia are darul de a se pomeni prinsă în probleme spectaculoase", scrie jurnalistul Beppe Severgnini.
De la tonele de gunoaie de pe străzile din Napoli la orgiile de la petrecerile "bunga bunga" ale lui Berlusconi - prea puţine imagini flatante au parvenit lumii dintr-o ţară aflată în atenţia publică pentru problemele sale economice majore. Cu siguranţă, Italia nu este singura ţară care se confruntă cu probleme, însă "dacă există probleme la sud de Alpi, ele vor produce mereu imaginea perfectă pentru primele pagini din întreaga lume", scrie Corriere della Sera.
Iar acum, dezastrul Costa Concordia şi Schettino. Are loc o dezbatere aprinsă pe tema meritelor şi problemelor uriaşelor vase de croazieră, existând temeri legate şi de o posibilă catastrofă de mediu.
Se pare că Italia are darul de a se pomeni prinsă în probleme spectaculoase.
Ministrul mediului a anunţat o lege care va interzice vaselor de croazieră să circule pe anumite rute riscante. Şeful partidului Verzilor, Angelo Bonelli, a întrebat deja ce vaselor de croazieră li se permite să navigheze aproape de coastă, fără să fie oprite şi amendate.
Dezastrul a dezvăluit o practică în care căpitanii îşi aduc vasele de croazieră aproape de ţărm, pentru a le oferi pasagerilor imagini spectaculoase cu coasta. În acest caz, Schettino ar fi vrut să-i facă o favoare unui membru al echipajului, care provenea de pe insula Giglio, unde a naufragiat vasul.
De multă vreme ale loc o adevărată bătălie la Veneţia pe tema vaselor de croazieră, iar naufragiul a alimentat discursul celor care se opun prezenţei acestor vase în zona oraşului. Primarul Giorgio Orsoni a spus că pste 1,5 milioane de pasageri trec anual prin Veneţia şi apar valuri periculoase generate de aceste vase uriaşe. Însă, din păcate, primarul nu are nicio autoritate asupra traficului maritim.