Moldova îl demite pe Parlicov din funcţia de ministru al energiei, pentru eşecul de a aborda criza de gaz

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a demis joi pe ministrul Energiei, Victor Parlicov, iar prim-ministrul Dorin Recean a cerut demisia altor doi oficiali de rang înalt din domeniul energiei pentru că nu au reuşit să rezolve criza energetică care afectează ţara, transmite Reuters.

Tototdată, Recean a declarat că va cere parlamentului să impună starea de urgenţă în sectorul energetic.

Demersul liderilor moldoveni vine în contextul în care Ucraina a declarat în repetate rânduri că nu îşi va prelungi acordul de tranzit de gaze cu Rusia după ce acesta expiră la 31 decembrie, ceea ce creşte riscul unei întreruperi a livrării de gaze ruseşti către mai multe ţări din Europa de Est, inclusiv Moldova.

Regiunea separatistă transnistreană a Moldovei, susţinută de Moscova, este deosebit de dependentă de gazul rusesc.

„Demisiile reprezintă prima etapă a corectării situaţiei de criză. Am avut încredere deplină în ministrul Parlicov. Dar el nu a asigurat achiziţionarea de gaz”, a declarat Recean în cadrul unei conferinţe de presă urmată de emiterea decretului prezidenţial privind demiterea lui Parlicov.

Parlicov, care a purtat discuţii privind aprovizionarea cu gaze săptămâna trecută în Rusia cu şeful gigantului Gazprom, a declarat că ştia că poziţia sa este temporară şi că a condus ministerul „atât timp cât am avut încredere”.

El a declarat la o conferinţă de presă că importanţa gazului a fost supraestimată în Moldova în comparaţie cu energia electrică, dar a spus că „nu vrea să facă un scandal” din demiterea sa.

„Nu sunt o victimă. Acum voi avea mult timp liber, în timp ce alţii vor fi supuşi stresului”, a declarat Parlicov care fusese anunţat de demitere cu câteva minute înainte ca premierul să o anunţe.

Recean a cerut, de asemenea, demisia şefului companiei energetice de stat Energocom, Victor Binzari, şi a membrului consiliului de supraveghere al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, pentru că nu au reuşit să cumpere şi să stocheze volume suficiente de gaze la preţuri avantajoase.

Stare de urgenţă

Guvernul intenţionează să solicite parlamentului să impună o stare de urgenţă preventivă începând cu 16 decembrie, a adăugat el.

„O stare de urgenţă energetică este necesară pentru a gestiona riscurile de întrerupere a aprovizionării cu energie, cel puţin parţial, şi pentru a permite guvernului să impună anumite acţiuni, inclusiv restricţionarea exporturilor de energie”, a adăugat Recean, citând incertitudinea privind aprovizionarea cu gaze.

Moldova a primit aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia prin Ucraina, iar din 2022, Transnistria şi Chişinăul au convenit că tot gazul rusesc primit de Moldova va merge în regiunea separatistă.

Transnistria are, de asemenea, o centrală electrică mare alimentată cu gaz rusesc, iar Chişinăul, la rândul său, cumpără energie electrică din regiune la un preţ fix relativ scăzut.

Recean a îndemnat organismele de stat responsabile de energie să se pregătească pentru diverse scenarii, inclusiv întreruperea alimentării cu energie electrică de la centrala electrică din Transnistria.

Moldova a declarat anterior că întreruperea livrărilor prin Ucraina este un scenariu „foarte realist” şi că, dacă Kievul opreşte acest tranzit, gazul ar putea fi livrat prin conducta TurkStream către Turcia şi apoi prin Bulgaria şi România către Moldova.