Catastrofa din Marea Neagră: Petrolul rusesc, devastator pentru coasta Krasnodar

Autorităţile din regiunea Krasnodar din sudul Rusiei au declarat stare de urgenţă la nivel regional, deoarece eforturile de curăţare a unei deversări de petrol de-a lungul coastei Mării Negre stagnează, potrivit The Moscow Times.

Deversarea a avut loc la 15 decembrie, după ce două petroliere sub pavilion rusesc au fost avariate în timpul unei furtuni, eliberând mii de tone de păcură grea - cunoscută sub numele de mazut - în Marea Neagră. Autorităţile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă au raportat luni că deversarea a poluat aproximativ 55 de kilometri de coastă.

Autorităţile din comunităţile de coastă afectate, inclusiv oraşul staţiune Anapa, declaraseră anterior urgenţe locale pentru a face faţă straturilor tot mai mari de petrol care ajungeau pe plajă. Cu toate acestea, locuitorii şi voluntarii au susţinut că deversarea a justificat declararea unei urgenţe la nivel naţional, care ar debloca resurse suplimentare pentru curăţare.

Marţi, şeful Comitetului de Investigaţii al Rusiei, Alexander Bastrikin, a ordonat autorităţilor de aplicare a legii să lanseze o anchetă penală privind presupusele „eşecuri” în abordarea curăţării.

„Din păcate, deversarea de produse petroliere pe ţărmurile din Anapa şi din districtul Temriuk se prelungeşte şi nu dă semne de oprire”, a scris pe Telegram guvernatorul regiunii Krasnodar, Veniamin Kondratiev, anunţând urgenţa regională.

Potrivit lui Kondratiev, evaluările iniţiale ale experţilor sugerau că majoritatea reziduurilor de petrol se vor depune pe fundul mării, fiind astfel mai uşor de colectat. Cu toate acestea, el a remarcat că temperaturile mai ridicate fac ca petrolul să se ridice la suprafaţă şi să ajungă pe ţărm.

Declaraţia de urgenţă regională va permite autorităţilor din Krasnodar să aloce resurse suplimentare, să mobilizeze serviciile de urgenţă şi să solicite asistenţă federală, dacă este necesar.

În cadrul conferinţei sale de presă anuale de joi, preşedintele Vladimir Putin a acuzat căpitanii petrolierelor pentru dezastru, susţinând că aceştia s-au aventurat în larg fără autorizaţie.

Între timp, voluntarii şi activiştii au criticat autorităţile regionale pentru răspunsul lor lent şi dezorganizat la criza de mediu. Mulţi dintre voluntari au fost nevoiţi să finanţeze eforturile de curăţare pe cont propriu, cumpărând echipamente şi materiale din propriile buzunare.