Mizele vizitei lui Cioloş în Germania

Cioloş a declarat luni, la finalul vizitei sale de două zile în Germania, că a discutat, printre altele, cu reprezentanţi ai companiei BMW despre perspectiva ca această firmă să fie ”mai prezentă în România” în viitorul apropiat. Premierul român s-a întâlnit cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, cu puternicul comitet al industriei germane pentru afacerile cu estul Ostausschuss, despre care se spune că determină politica externă a Germaniei mai mult decât politicienii, dar şi cu oameni politici de rang înalt din landul Bavaria, precum preşedinta Parlamentului local, Barbara Stamm, dar şi cu premierul bavarez Horst Seehofer, care este şi liderul Uniunii Creştin-Sociale (CSU), partenerul la guvernare al CDU.

”Am convenit ca în următoarele săptămâni să organizăm în România vizita unui grup de specialişti în IT de la sediul BMW să vedem opţiunile în viitor. Cred că există un interes din partea BMW de a se uita mult mai atent la potenţialul pe care îl are România”, a declarat Dacian Cioloş.

Şeful Guvernului a arătat că a dorit să transmită companiilor germane că ”România este un mediu propice pentru investiţii în general”.

Ideea de a da consistenţă parteneriatului strategic cu Germania, atât pe componentă politică, cât şi economică este foarte bună. Chiar dacă Germania este primul partener comercial al României şi al treilea investitor străin în ţara noastră, ceva lipseşte în relaţia bilaterală. Nici alegerea sasului Iohannis nu a dus la apropierea aşteptată. Şi asta deşi contextul pare să fie favorabil pentru ca România să devină principalul partener economic şi politic al Germaniei în estul Europei.

Ungaria, pe care miza Berlinul înainte, nu mai este un aliat de încredere, ci mai degrabă un partener incomod. Prin proclamarea democraţiei liberale, criticarea politicii lui Merkel în criza refugiaţilor şi suprataxarea companiilor străine, inclusiv germane, Viktor Orban a devenit nefrecventabil şi incomod pentru Berlin. România are şansa de a prelua acest rol, dacă îşi joacă cu inteligenţă cărţile. Să nu mai vorbim despre faptul că Polonia care, după venirea la putere a PiS, a intrat în coliziune cu Berlinul pe multe teme, de la problemele interne legate de statul de drept până la cotele obligatorii de refugiaţi.

În vizita făcută la München, premierul Dacian Cioloş a prezentat oportunităţile pe care le oferă în prezent România pentru investitori, mai ales pentru dezvoltarea segmentului de cercetare şi dezvoltare (R&D) şi a militat pentru extinderea cooperării economice bilaterale per ansamblu.

Vizita sa nu a lăsat însă niciun ecou în presa germană. Singura relatare despre aceasta am găsit-o pe site-ul Landtag-ului Bavaria, care precizează că premierul român a vizitat Parlamentul local, a semnat în cartea de onoare şi a discutat despre probleme politice actuale cu preşedintele Landtagului şi cu premierul Landului.

Cioloş a subliniat că Germania este cel mai important partener al României în UE şi că minoritatea germană, ”aceşti oameni pe care-i considerăm fraţii noştri, reprezintă o punte de legătură foarte importantă”. În replică, Barbara Stamm, preşedinta Parlamentului bavarez, a lăudat ”politica foarte corectă a României faţă de minorităţi”, apreciind că ”ţara noastră este un model în acest sens”.

Ce poate prelua România de la Germania

O altă declaraţie a lui Cioloş care a fost consemnată de nemţi a fost cea legată de introducerea sistemului de învăţământ profesional în sistem dual în România, după modelul Germaniei. Premierul român a anunţat că această lege va fi adoptată prin ordonanţă de urgenţă încă în luna septembrie, iar eventuale schimbări vor fi discutate apoi în Parlament.

Sistemul german de educaţie duală pune accent pe practica pe care o oferă angajatorii. În fiecare an, marile corporaţii industriale germane, precum Mercedes-Benz, primesc aproximativ 2.000 de ucenici. Nouă din zece îşi găsesc apoi un job permanent acolo. Programele de training pentru ucenici sunt elaborate în urma unei consultări între viitorii angajatori, traineri şi guvern, care acoperă o parte a costurilor.

Replicarea acestui model în România este atât în interesul firmelor germane care caută forţă de muncă calificată, cât şi al ţării noastre dacă înţelege că o economie nu poate funcţiona doar pe bază de servicii, fără producţie industrială. ”Economia românească creşte, dar fără forţă de muncă calificată, există pericolul ca această creştere să se oprească”, a explicat Stamm, salutând declaraţia lui Cioloş, căruia i-a oferit şi asistenţa Bavariei.

În replică, premierul român a spus că ţara noastră vrea să profite de ”expertiza unor fundaţii şi ONG-uri bavareze care oferă asistenţă în acest sens şi s-o transforme în politici practice”. El s-a adresat investitorilor germani cu îndemnul să ”nu renunţe să investească chiar dacă transformările în anumite domenii precum educaţia, infrastructura, administraţia sau sistemul sanitar, se produc foarte încet în România, dar totuşi se produc”.

Chiar dacă Germania este primul partener comercial al României şi al treilea investitor străin în ţara noastră, ceva lipseşte în relaţia bilaterală. Nici alegerea sasului Iohannis nu a dus la apropierea aşteptată. Şi asta deşi contextul pare să fie favorabil pentru că România să devină principalul partener economic şi politic al Germaniei în estul Europei.

Aderarea la spaţul Schengen

Un alt subiect abordat de Cioloş în discuţiile cu autorităţile bavareze a fost primirea României ca membru cu drepturi depline în spaţiul Schengen, dat fiind că ţara noastră îndeplineşte toate criteriile tehnice. ”Am impresia că ceea ce a realizat România nu este înţeles pe deplin. De multe ori aspecte negative sunt puse în centrul discuţiei, deşi progresele predomină”, a afirmat premierul român. În opinia sa, aderarea la Schengen ar fi un act cu o putere simbolică mare pentru România, ţară unde UE este foarte bine văzută de populaţie. În plus, aderarea ar fi importantă şi pentru dezvoltarea economică a ţării, dat fiind că România a investit un miliard în securizarea frontierei externe a UE.

Nu trebuie să uităm că în chestiunea Schengen, Germania a rămas un opozant al intrării României, iar în ciuda relaţiei bune Băsescu-Merkel nu s-a obţinut o schimbare de poziţie. Nici preşedintele Iohannis n-a putut să-i smulgă o promisiune clară sau un termen cancelarului german. El a ridicat chestiunea, dar răspunsul lui Merkel a fost că nu poate promite nimic deocamdată.

Securizarea graniţelor, dar fără garduri

Dacian Cioloş s-a întâlnit şi cu Horst Seehofer, premierul bavarez, cel mai aprig critic al cancelarului Angela Merkel în criza refugiaţilor. Detaliile despre discuţii sunt însă foarte puţine. „Graniţele externe ale UE trebuie controlate, dar gardurile nu sunt o soluţie, ci o recunoaştere a incapacităţii de a le securiza”, a declarat Cioloş.

El a afirmat că are un mare respect pentru modul în care Germania şi Bavaria acţionează privind criza refugiaţilor, dar a subliniat că obiectivul ar trebui să fie să se ajungă la o migraţie reglementată, pentru că refugiaţii trebuie nu doar preluaţi, ci şi integraţi. Reamintim faptul că Horst Seehofer a făcut presiuni mari asupra lui Merkel pentru a stabili un număr limită de refugiaţi pe care Germania îi va prelua anual, dar cancelarul a refuzat.

Pe de altă parte, Cioloş a cerut să fie abandonată ”logica de criză” în care UE se mişcă de la începutul crizei financiare din 2009. „Dacă vrem să găsim soluţii reale pentru problematica refugiaţilor şi alte teme dificile, trebuie să gândim pe termen lung şi să reîncepem să dezvoltăm din nou viziuni“, a susţinut prim-ministrul român.

Ca o concluzie, vizita premierului român nu a stârnit un ecou pe măsura obiectivelor stabilite. Deocamdată, apropo de viziune, România nu pare încă să ştie cât de mult vrea să se apropie de Germania, pe măsură ce aceasta devine şi mai puternică în UE, după referendumul legat de Brexit. În Uniunea cu două viteze, care începe deja să se contureze, nu este clar ce se va întâmpla cu ţările non-euro precum România. Rolul şi locul lor în UE nu este menţionat în documentul franco-german intitulat sugestiv ”O Europa puternică, într-o lume plină de incertitudini”.

La fel de neclar este ce fel de Uniune vrea România. Preşedintele Iohannis îi prezenta recent la telefon preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, viziunea României despre viitorul UE, arătând că "cele 27 de state membre ale Uniunii trebuie să rămână unite şi angajate să recâştige încrederea cetăţenilor europeni în proiectul european, iar pentru România, consolidarea pe mai departe a UE rămâne un obiectiv strategic”. Rămâne de văzut dacă la întâlnirea cu Angela Merkel de vineri care va avea loc la Berlin, în perspectiva summitului de la Bratislava, va susţine idei mai concrete sau tot asemenea ”viziuni” generale.

Deocamdată, din păcate, România este absentă sau reactivă în problemele mari europene. Un exemplu este că niciun oficial guvernamental, parlamentar sau europarlamentar nu s-a pronunţat pe Strategia globală a UE, lansată de Federica Mogherini, şi nu există nicio dezbatere la noi în ţară pe această temă.