Premierul României şi vicepreşedintele Comisiei Europene au răspuns întrebărilor românilor

Premierul Dacian Cioloş şi vicepreşedintele Comisiei Europene (CE), responsabil pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate, Jyrki Katainen, au dialogat, joi, la Bucureşti, cu cetăţenii români. La dialog au mai fost prezenţi şi ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, ministrul Finanţelor, Anca Dragu, ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru, şi ministrul Fondurilor Europene, Cristian Ghinea.

Printre temele discutate au fost şi planul de investiţii pentru Europa, modernizarea economiei europene şi viitorul Europei, proiectele pe termen lung în România, etc. Dacian Cioloş a vorbit şi despre modul în care sunt conturate şi finanţate proiectele pe termen lung în România, fie că banii vin din fonduri europene sau de la bugetul de stat:

"Investiţiile sunt un element cheie care ne pot uni la nivel european. Putem să vorbim despre investiţii strict în economie, dar pentru mine o investiţie este şi cea în educaţie, în sănătate sau în anumite sectoare care la prima vedere pot să pară neproductive, dar fără de care nu putem vorbi de o relansare economică consistentă şi pe termen lung”.

Potrivit premierului român acest lucru este esenţial pentru România ”pentru că suntem într-o perioadă nefastă din punctul de vedere al creşterii e conomice. Avem nevoie de investiţii în infrastructură, în economia productivă şi avem, în acelaşi timp, nevoie să investim în educaţie, în sănătate, în cercetare şi dezvoltare".

Vicepreşedintele Comisiei Europene a adăugat că pregătirea profesorilor şi educaţia de bază sunt importante atât pentru România, dar şi pentru alte state europene.

"Încurajăm România să se concentreze pe politicile de cercetare-dezvoltare în viitor, dar şi pe cele ce ţin de capitalul uman, precum pregătirea vocaţională, pregătirea profesorilor. Dacă aş putea dicta Europei şi aş avea o şansă, aş armoniza calitatea pregătirii profesorilor la cel mai înalt nivel posibil peste tot în Europa. Cu cât ai profesori bine calificaţi, cu atât ai o educaţie mai bună. Pregătirea vocaţională, pregătirea profesorilor, educaţia de bază sunt importante în România şi în alte state europene", a spus Jyrki Katainen.

Confirmând opinia celor doi oficiali, cei prezenţi la eveniment, care au votat într-un sondaj condus în cadrul dialogului, au votat Educaţia ca fiind cea mai importantă, alegând-o în proporţie de 50%, în defavoarea Infrastructurii, a Sănătăţii şi a Cercetării-Inovării.

Răspunzând la o întrebare legată de reîntoarcea cercetătorilor români, premierul a notat că îşi doreşte să-i încurajeze pe tinerii români competenţi din cercetare să rămână acasă, dar şi să atragă cercetătorii din afară să investească în România şi să convingă companiile din afară să îşi dezvolte centre de cercetare, dezvoltare, inovare în România, atât prin intermediul proiectului Extreme Light Infrastructure de la Măgurele, despre care crede că va contribui nu doar la progresul ştiinţei din România, ci şi la dezvoltarea economică, dar şi prin decizia de a nu mai impozita veniturile cercetătorilor.

"România are o şansă cu acest proiect, cu această investiţie europeană. Acest laser, Extreme Light Infrastructure, va contribui nu doar la progresul ştiinţei pe diferite domenii, ci la dezvoltarea economică, prin faptul că va atrage cercetători din lume. Sunt cercetători români care au făcut performanţă în afară, care vin în ţară ca să folosească această oportunitate, sunt cercetători străini care vin. Sunt convins că, aşa cum a fost gândit acest proiect, el va genera şi pe orizontală creare de locuri de muncă, inclusiv în domeniul cercetării şi mă gândesc aici la cercetare, dezvoltare, cercetare aplicată, rezultate ale cercetării care vor fi apoi transpuse în practică, în producţie”, a afirmat Cioloş, la "Dialogul cu cetăţenii".

El a mai afirmat că lucrurile încep să prindă contur la Măgurele şi în anii următori aici va fi un pol de dezvoltare pentru cercetare, dezvoltare, inovare în multe domenii de vârf.

Premierul a mai adăugat că Executivul a decis să nu mai impoziteze veniturile sau salariile cercetătorilor pentru a veni în întâmpinarea unui astfel de sistem integrat, unde să se trecă de la cercetare fundamentală la cercetare aplicată şi apoi la producţie performantă competitivă.

Referitor la Sănătate, şeful Executivului român a afirmat că are în plan să înceapă două spitale în Bucureşti, trei regionale, iar până la sfârşitul anului vor mai exista alte două sau trei proiecte, care vor fi sprijinite de Fondul Internaţional de Investiţii.

"Avem probleme în a ne ţine promisiunile"

Cioloş: Suntem într-o perioadă nefastă din punctul de vedere al creşterii e conomice. Avem nevoie de investiţii în infrastructură, în economia productivă şi avem, în acelaşi timp, nevoie să investim în educaţie, în sănătate, în cercetare şi dezvoltare

România are un punct slab în pregătirea proiectelor europene, în calitatea implementării lor şi mai ales în coerenţă, predictibilitate şi continuitate în deciziile politice, dar şi în capacitatea de a duce un proiect până la capăt.

"Avem probleme pe care trebuie să le rezolvăm în calitatea pregătirii proiectelor, apoi în calitatea implementării şi mai ales în coerenţă, predictibilitate şi continuitate în deciziile politice pe care le luăm şi capacitatea de a duce un proiect care durează ani până la capăt. Şi în educaţie şi în sănătate şi în infrastructură marea majoritate a proiectelor se întind pe cel puţin 3, 4, 5 ani şi cred că aici avem noi un punct slab în România, în capacitatea de a ne ţine promisiuni şi de a nu ne tot schimba părerea de la un an la altul sau o dată la doi ani- şi de aceea putem avea absorbţie dar nu avem neapărat eficienţă", a declarat premierul român.

"În cercetare, cel puţin anul acesta, am crescut bugetul faţă de anii trecuţi, dar cred că în cercetare avem nevoie şi de un efort pentru a folosi cât mai eficient banii, dar cu siguranţă România are nevoie, în anii următori, de investiţii în educaţie, în sănătate şi în infrastructură şi aş îndrăzni să spun că pentru următorii ani problema nu este atât disponibilitatea, cât capacitatea noastră de a-i utiliza în mod eficient şi de asta nu folosesc termenul de a-i absorbi pentru că absorbţia asta e ca şi un canal, îi absorbi şi se duc", a mai subliniat Cioloş.

Transparenţă în derularea proiectelor europene

Vicepreşedintele Comisiei Europene Jyrki Katainen şi premierul Cioloş au vorbit şi despre nevoia de transparenţă în derularea proiectelor finanţate din banii europeni.

"Transparenţa este şi un mod de autocontrol şi de control public al eficienţei utilizării fondurilor şi aici avem probleme pe care trebuie să le rezolvăm în calitatea pregătirii proiectelor, apoi în calitatea implementării şi mai ales în coerenţă, predictibilitate şi continuitate în deciziile politice pe care le luăm, dar şi în capacitatea de a duce un proiect până la capăt", a declarat Dacian Cioloş.

Vicepreşedintele Comisiei Europene a declarat că "este important pentru noi să fim siguri că banii ajung exact unde trebuie. Este foarte important ca banii europeni să fie folosiţi corect şi în cel mai eficient mod. Toată ideea banilor europeni se bazează pe solidaritate şi dezvoltare. Sunt sume mari de bani, spre exemplu, România primeşte aproape 30 de miliarde de euro. Şi fiecare euro vine din buzunarul unui european. De aceea e importantă transparenţa. Să ştim câţi bani sunt cheltuiţi sau dacă sunt defectuos".