Merkel, învinsă de populişti/Alternativa pentru Germania triumfă în fieful cancelarului

Chiar dacă numărul refugiaţilor din nord-estul Germaniei este redus, populiştii au reuşit să speculeze temerile şi nemulţumirile populaţiei faţă de politica porţilor deschise a Angelei Merkel. N-a mai contat nici că nivelul de trai în regiune s-a îmbunătăţit, că a crescut numărul de turişti sau că a scăzut şomajul. Problema migraţiei a devenit centrală. Chiar dacă premierul social-democrat Erwin Sellering şi SPD au înregistrat un rezultat bun (30,6%) şi au posibilitatea de a continua să guverneze Land-ul în coaliţie cu CDU, scorul de 20,8% obţinut de AfD este un semnal de alarmă.

Partidele mai mici precum Verzii, FDP şi chiar neo-naziştii de la NDP nu au mai intrat în Parlament, iar Die Linke, succesoarea fostului partid comunist est-german, a pierdut multe voturi. Explicaţia este că în Est tot mai mulţi alegători se distanţează de partidele mainstream. Partidul anti-sistem Alternativa pentru Germania a luat locul Die Linke ca Volkspartei a Estului şi se înrădăcinează tot mai mult la nivel naţional, intrând în 9 din 16 Parlamente de Landuri.

Cât despre Merkel, prin această nouă înfrângere, ea nu-şi pierde încă puterea, dar eşecul este unul simbolic, dat fiind că circumscripţia în care a candidat şi a fost aleasă cu peste 50% din voturi la ultimele alegeri generale se află în acest Land. În plus, cancelarul va trebui să-şi schimbe strategia, pentru că va fi supusă la presiuni şi mai mari în propriul partid, din partea partenerilor de la CSU şi evident a populiştilor. După scrutin, secretarul general al CSU, Andreas Scheuer, a pledat din nou în "Tagesspiegel" pentru o ”limită de sus pentru numărul de refugiaţi pe care Germania îi preia, repatrieri mai rapide a celor care nu primesc azil, o extindere a listei statelor de origine sigure şi o integrare mai bună”.

Angela Merkel recunoştea pentru prima oară săptămâna trecută că a făcut greşeli în politica privind criza refugiaţilor, dar cenuşa pusă în cap nu a ajutat prea mult. Nici întrevederea cu Erdogan în marja summitului G20, în care s-au făcut concesii pentru salvarea acordului prin care Turcia se angajează să ia înapoi toţi migranţii veniţi ilegal în Grecia, nu a mai putut împiedica dezastrul electoral. Sondajele arătau deja că germanii nu privesc cu ochi buni nici acest acord şi nici epurările nedemocratice pe care Erdogan le face acasă. 66% dintre germani se pronunţă pentru sistarea negocierilor de aderare cu Turcia. La fel de nepopular este şi acordul privind criza refugiaţilor cu Turcia. Potrivit unui sondaj Emnid, 52% dintre germani vor să se pună capăt acestuia, faţă de 35% care vor să-l păstreze.

Faptul că a fost nevoie ca guvernul german să se distanţeze de declaraţia Bundestagului care condamna genocidul armean pentru ca deputaţii germani să fie lăsaţi de autorităţile turce să viziteze trupele germane de la baza Incirlik nu a fost nici el de natură să-i încânte pe germani care au simţit că ţara lor este la mâna Turciei, ba chiar este umilită de Erdogan.

Cum se explică succesul AfD

Alternativa pentru Germania nu a fost votată din convingere pentru că ar reprezenta o alternativă reală, ci a fost vorba despre un vot de protest faţă de Merkel, care s-a răsfrânt asupra CDU, dar şi a altor partide. În Mecklenburg-Vorpommern, populiştii au reuşit să mobilizeze persoane care nu se duceau la vot, dar să rupă şi 16.000 de votanţi de la SPD, 23.000 de la CDU şi chiar şi de la Die Linke. Cu o retorică vehementă anti-imigraţionistă, Alternativa pentru Germania s-a prezentat drept singura alternativă la politica liberală a lui Merkel, pe care au îmbrăţişat-o mai mult sau mai puţin direct toate partidele establishmentului, de la Verzi, la social-democraţi şi până Die Linke.

Partidul anti-sistem Alternativa pentru Germania a luat locul Die Linke ca Volkspartei a Estului şi se înrădăcinează tot mai mult la nivel naţional, intrând în 9 din 16 Parlamente de Landuri.

Potrivit Spiegel, 66% dintre cei care au votat pentru AfD au făcut-o din protest şi dezamăgire faţă de celelalte partide. Pentru formaţiunea extremistă s-au pronunţat mai ales alegători între 35 şi 60 de ani, cu o educaţie medie sau scăzută. 20.000 de voturi au fost atrase şi de la NPD, care n-a mai intrat în Landtag.

În concluzie, singurul catalizator al dezamăgirii populare a fost un partid extremist, eurosceptic, islamofob, care nu oferă soluţii, ci doar poziţii tranşante. Acesta a profitat însă de lipsa unor poziţii clare şi de slăbiciunea partidelor mainstream, care au fost percepute ca fiind în aceeaşi tabără în criza refugiaţilor şi care n-au reuşit să demonteze non-argumentele populiştilor, ci au preferat să-i ignore. Această strategie a fost însă total contraproductivă.

Marile partide precum CDU şi SPD nu-şi vor putea permite acest lux în viitor. ”Rezultatul este catastrofal pentru CDU. Chiar dacă guvernul federal a schimbat mult în politica sa privind refugiaţii din 2015 încoace, aceste schimbări n-au ajuns la votanţi”, a declarat Stephan Mayer, purtător de cuvânt al grupului CDU din Bundestag, pentru Huffington Post după scrutin.

Ofensiva populiştilor va continua peste două săptămâni la alegerile locale din Berlin. Scopul lor este să modifice peisajul politic german şi să dea peste cap toate alianţele pe plan local, făcând dificilă guvernarea. Mecklenburg-Vorpommern este un semnal serios de alarmă pentru Merkel în perspectiva alegerilor pentru Bundestag din 2017. Ori schimbă cursul în politica privind refugiaţii, ori riscă să piardă totul.