Ministrul Justiţiei al RM: Instanţele superioare descurajează noii judecători să adopte decizii independente

Ministrul Justiţiei al Republicii Moldova, Alexandru Tănase, a prezentat marţi în cadrul unei conferinţe de presă pentru dezbateri publice documentul privind acţiunile de intervenţie urgentă ce urmează a fi realizate pe parcursul anului 2018, cât şi o serie de elemente strategice care vor fi cuprinse în strategia de reformă a sectorului judiciar.

Potrivit documentului de concept, în ciuda modificărilor legislative operate şi a faptului că în ultimii ani au fost schimbaţi peste 30% dintre judecători, nu s-a reuşit crearea unei energii reformatoare în interiorul sistemului judecătoresc. Masa critică a judecătorilor, la fel ca şi adevăraţii decidenţi din interiorul sistemului judiciar, au rămas neschimbaţi, ei nefiind în realitate afectaţi de reformele operate.

Din cauza influenţei pe care aceştea o exercită în mediul politic, anumite reforme judiciare au fost torpilate, iar altora le-a fost denaturată esenţa. În context, se menţionează faptul că nicio reformă nu a atins interesele CSJ. În consecinţă, CSJ deţine un întreg set de instrumente pentru a exercita controlul asupra întregului sistem judiciar.

”Deşi în ultimii ani au fost schimbaţi peste 30% din judecători, acest fapt nu a sporit nici calitatea actului de justiţie şi nici percepţia publică sau încrederea în justiţie. În mediul judiciar nu s-a reuşit crearea unor ”pionieri ai schimbărilor” şi nici a unei mase critice favorabile schimbărilor. Din analizele efectuate, rezultă univoc faptul că în mediul noilor judecători, corupţia nu mai reprezintă o problemă endemică, iar calificarea lor profesională este, în mare parte, satisfăcătoare. Cu toate acestea, prin influenţa instanţelor ierarhic superioare aceştia sunt descurajaţi de a adopta decizii independente şi curajoase”, se mai arată în document.

De asemenea, Ministrul Justiţiei a atenţionat că în pofida multiplelor condamnări la CEDO, arestul se aplică prea des şi nemotivat, iar rata de admitere a demersurilor de autorizare a interceptărilor este de peste 97%. Datele denotă faptul că judecătorii de facto validează fără o analiză critică deciziile procurorilor, iar controlul judiciar efectiv lipseşte, fiind transformat într-o simplă formalitate.

Ţinând cont de sentimentul general de neîncredere faţă de justiţie la nivelul întregii societăţi, de impactul asupra mediului de afaceri şi compromiterea imaginii guvernării pe plan extern, Ministerul Justiţiei consideră necesară efectuarea unei reforme rapide, la scară largă, ce ar impulsiona schimbări vizibile în întregul sistem judecătoresc.

Astfel, Ministerul Justiţiei pentru perioada imediat următoare îşi propune să se concentreze pe reforma cadrelor justiţiei (evaluarea integrităţii tuturor judecătorilor după exemplul Georgiei şi Albaniei); restructurarea sistemului judiciar (finalizarea reformei hărţii judiciare); consolidarea mecanismelor de responsabilizare a judecătorilor şi a independenţei sistemului judiciar; sporirea eficienţei şi transparenţei sistemului judiciar (reforma sistemului de control judiciar asupra măsurilor preventive), cât şi reforma avocaturii şi a Curţii Constituţionale a Moldovei.

În context, Alexandru Tănase a ţinut să sublinieze că relaţia Ministerului Justiţiei cu societatea civilă va fi tratată din poziţia de partener, şi nu de adversar. Una dintre priorităţile instituţiei va fi promovarea noii legi cu privire la organizaţiile necomerciale, în conformitate cu cele mai înalte standarde în domeniu, instituirea unor mecanisme de participare efectivă a acestora la cele mai importante chestiuni şi dezbateri din domeniul justiţiei.