În 2017, moldovenii s-au adresat CEDO de 3 ori mai des decât media europeană

În anul 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a înregistrat în privinţa Republicii Moldova cu 9% mai puţine cereri decât în anul 2016, însă raportat la populaţia ţării numărul cererilor depuse la Curte de către cetăţenii RM este foarte mare. În 2017, moldovenii s-au adresat la CEDO de 3 ori mai des decât media europeană. În opinia experţilor de la Chişinău, numărul mare de cereri depuse la CEDO vorbeşte în primul rând despre încrederea scăzută în sistemul de drept din ţară.

Potrivit experţilor Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), care au efectuat o analiză a jurisprudenţei CEDO pentru anul 2017 micşorarea numărului de cereri depuse ar fi determinată, în principal, de scăderea popularităţii instituţiei europene de justiţie, după ce în perioada 2011-2016 aceasta a respins fără o motivare explicită peste 8600 de cereri moldoveneşti ceea ce ar fi avut un efect descurajant asupra avocaţilor.

La 31 decembrie 2017, 1348 de cereri ale cetăţenilor moldoveni încă aşteptau să fie examinate şi 89% dintre acestea au şanse mari de succes. Numărul este mai mare decât totalul cererilor în baza cărora Moldova a fost condamnată în ultimii 20 de ani.

Din anul 1997 până la 31 decembrie 2017, CEDO a pronunţat 354 de hotărâri în cauzele moldoveneşti, dintre care 16 - în anul 2017. La acest capitol, Moldova devansează cu mult Germania, Spania sau Olanda, ţări care au aderat la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului cu mult timp înaintea Moldovei şi au o populaţie cu mult mai mare.

Mai mult de jumătate dintre încălcările constatate în privinţa Moldovei din momentul aderării la Convenţie sunt pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil (127), protecţia proprietăţii (108), tratamentul inuman şi degradant (83), dreptul la libertate şi siguranţă (80).

O analiză a Asociaţiei Juriştii pentru Drepturile Omului arată că în anul 2017 Republica Moldova a fost condamnată pentru încălcarea: articolului 3 – condiţii inumane, tratament inuman şi degradant pe timpul detenţiei (3 cauze); articolului 5 – dreptul la libertate şi la siguranţă (5 cauze); articolului 6 – dreptul la un proces echitabil (2 cauze); articolului 8 – dreptul la respectarea vieţii private şi de familie (1 cauză); articolului 11 – libertatea de întrunire şi asociere (1 cauză); articolului 13 – dreptul la un remediu efectiv (1 cauză); articolului 1 din Protocolul nr. 1 din Convenţie – protecţia proprietăţii (1 cauză) şi articolului 34 – cereri individuale (1 cauză).

În baza tuturor hotărârilor şi deciziilor pronunţate până la 31 decembrie 2017, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste 16 300 000 EUR iar în 2017 Guvernul de la Chişinău a fost obligat să achite în total compensaţii în mărime de - 107,348 EUR. Suma fiind mai mare decât întregul buget al instanţelor judecătoreşti pentru anul 2015.