Mii de slovaci protestează împotriva legii de tip rusesc care vizează ONG-urile

Cetăţenii din Slovacia protestează de luni de zile împotriva apropierii premierului Robert Fico de Rusia şi a îndepărtării de UE, potrivit Euronews.

Protestatarii au ieşit din nou în stradă în capitala Slovaciei pentru a demonstra împotriva unui proiect de lege care vizează ONG-urile şi care a stârnit îngrijorări cu privire la o represiune de tip rusesc.

Mii de persoane au mărşăluit joi prin Bratislava şi s-au adunat în faţa parlamentului, scandând „Nu vom renunţa la libertate” şi „Nu legii ruse”.

Mitinguri au avut loc şi în alte câteva oraşe, ca parte a unei mişcări de protest mai ample, care durează de câteva luni, împotriva orientării premierului Robert Fico de la UE către Moscova.

Proiectul de lege propune ca anumite ONG-uri să fie etichetate ca lobbyiste şi să fie supuse unor obligaţii administrative, cum ar fi dezvăluirea veniturilor şi cheltuielilor, precum şi a identităţii donatorilor.

Cu toate acestea, proiectul de lege nu oferă o definiţie clară a ceea ce constituie lobby, potrivit Via Iuris, un ONG care a analizat proiectul de lege.

ONG-ul a declarat că proiectul de lege încalcă Constituţia Slovaciei şi normele Uniunii Europene şi este conceput pentru a „stigmatiza şi limita activităţile grupurilor civice”.

„Aceasta nu este transparenţă - este supraveghere”, a declarat Eva Kováčechová, avocat pentru Via Iuris.

Proiectul de lege a fost depus de Partidul Naţional Slovac (SNS), de extremă dreaptă - unul dintre cele trei partide din coaliţia guvernamentală a lui Fico - şi a trecut rapid prin parlament. Proiectul de lege are sprijinul guvernului şi urmează să fie votat săptămâna viitoare.

Administraţia Fico a declarat că legea este menită să sporească transparenţa în ceea ce priveşte finanţarea şi funcţionarea grupurilor civice.

În videoclipuri distribuite pe pagina sa de Facebook în această săptămână, Fico a declarat: „Nu-i mai speriaţi pe slovaci cu iluzii, noi nu acceptăm nicio lege rusă”.

Rusia a introdus pentru prima dată legea privind agenţii străini în 2012 şi a extins din ce în ce mai mult domeniul de aplicare al acesteia pentru a reprima disidenţa - în special de la invazia la scara largă a Ucrainei în 2022. Legislaţia impune organizaţiilor şi persoanelor implicate în activităţi politice vag definite şi care primesc asistenţă din străinătate să se înregistreze ca „agenţi străini”.

Georgia a adoptat o lege similară anul trecut, declanşând proteste masive, în timp ce Ungaria a adoptat o astfel de legislaţie în 2017, dar a abrogat-o în 2021 după ce o instanţă a UE a decis că este ilegală.

Alte proteste sunt programate pentru vineri în Slovacia, care a înregistrat mitinguri regulate de la sfârşitul lunii decembrie, după ce Fico s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin la Moscova.

În urma acestei vizite, Fico a evocat posibilitatea ca Slovacia să părăsească UE şi NATO, ceea ce a provocat îngrijorare în rândul unor mari părţi ale societăţii slovace, care sunt ferm pro-occidentale.

Guvernul lui Fico a fost acuzat în mod repetat de grupurile societăţii civile şi de opoziţie că atacă valorile şi instituţiile democratice, justiţia şi statul de drept.

Mai mulţi analişti politici şi activişti au declarat luna trecută pentru Euronews că, în opinia lor, Fico încearcă să mobilizeze alegătorii pro-ruşi pentru a-şi consolida puterea şi a marginaliza opoziţia fragmentată, în încercarea de a guverna ţara fără o supraveghere adecvată.