Marian Lupu: ”Eu sunt moldovean şi vorbesc limba moldovenească”
alte articole
Preşedintele Partidului Democrat din Moldova de peste Prut, Marian Lupu, a criticat vehement decizia de Curţii Constituţionale, care a sugerat joi că limba de stat ar trebui să se numească mai degrabă ”limba română”, decât "limba moldovenească", informează Europa Liberă.
Adresându-se Parlamentului, Lupu a spus că aceia care doresc schimbarea denumirii limbii oficiale din stat doresc, de fapt, "lichidarea" Republicii Moldova şi unirea ei cu România.
”Eu sunt moldovean şi vorbesc limba moldovenească”, a spus Lupu, insistând că eventuala schimbare a denumirii limbii nu se poate face decât prin referendum.
Lupu a mai spus că prin referendum în Constituţie ar putea fi scris şi faptul că locuitorii Republicii Moldova sunt "moldoveni".
Poziţia lui Lupu corespunde cu cea a comuniştilor şi ei total refractari ideii ca limba română să fie considerată limba oficială de stat în Moldova. Comuniştii au părăsit joi furioşi şedinţa Legislativului, după ce propunerea lor "de condamnarea" a hotărârii Curţii Constituţionale în privinţa limbii oficiale de stat a fost respinsă în Parlament.
Curţii Consituţională a Moldovei a decis joi că aşa-zisa limbă moldovenească este identică cu limba română, dar a anunţat-o într-un limbaj atât de prudent din punct de vedere politic încât ea a stârnit de îndată interpretări diferite.
”Eu sunt moldovean şi vorbesc limba moldovenească”, a spus Lupu, insistând că eventuala schimbare a denumirii limbii nu se poate face decât prin referendum.
În decizia Curţii Constituţionale se constată că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este româna, prevalează în raport cu Constituţia (care prevede că limba moldovenească este limbă de stat) şi face corp comun cu Legea Supremă. În consecinţă sintagma "limba moldovenească" va rămâne deocamdată în Constituţie, dar se va subînţelege limba română.
În opinia judecătorilor Curţii Constituţionale, “în cazul în care se contrapun prevederile Declaraţiei de Independenţă şi ale Constituţiei, prevalează prima normă”.
“Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă. Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”, se menţionează în decizia instanţei.
În noaptea ce a urmat pronunţării deciziei Curţii Constituţionale, sediul Partidul Liberal,autorul uneia dintre cele două sesizări depuse la Curtea Constituţională a Republicii Moldova prin care magistraţilor li s-a cerut înlocuirea schimbarea sintagmei „limba moldovenească" cu „limba română" în articolul 13 al Constituţiei Republicii Moldova şi clădirea Palatului Republicii, locul în care se desfăşoară şedinţele Parlamentului, au fost vandalizate.
