Sediul Partidului Liberal din Chişinău a fost vandalizat în noaptea dintre joi spre vineri, informează Unimedia. Pe pereţii clădirii a fost scris mesajul: "Noi suntem moldoveni, noi vorbim moldoveneşte."
Partidul Liberal aste autorul uneia dintre cele două sesizări depuse la Curtea Constituţională a Republicii Moldova prin care magistraţilor li s-a cerut înlocuirea schimbarea sintagmei „limba moldovenească" cu „limba română" în articolul 13 al Constituţiei Republicii Moldova.
Inspectoratul General de Poliţie al Chişinăului a informat că şi clădirea Palatului Republicii, locul în care se desfăşoară şedinţele Parlamentului, a fost vandalizată noaptea trecută.
"Forţele anti-naţionale, pro-ruse, nu ştiu, comuniştii sau socialiştii, au murdărit sediul PL..... De ce să scriem pe pereţi? Şi eu mă consider moldovean, dar vorbesc limba română. Îmi pare rău că partidele politice umblă prin oraş, murdărind pereţii", a declarat liderul liberalilor Mihai Ghimpu, citat de hotnews.
Incidentele au loc la nici o zi după ce limba română a fost recunoscută ca limbă oficială în Republica Moldova, printr-o decizie a Curţii Constituţionale Moldoveneşti.
Decizia Curţii Constituţionale cu privire la limba de stat i-a înfuriat pe comuniştii din Parlament. Aceştia au părăsit şedinţa Legislativului, după ce le-a fost respinsă propunerea de "condamnarea" a hotărârii magistraţilor Curţii Constituţionale de a decreta că limba română este limba oficială în stat.
Curtea Constituţională a decis în privinţa denumirii limbii de stat ca aşa-zisa limbă moldovenească este identică cu limba română, dar a anunţat-o într-un limbaj atât de prudent din punct de vedere politic, încât ea a stârnit de îndată interpretări diferite.
În decizia Curţii Constituţionale se constată că Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, care prevede că limba de stat este româna, prevalează în raport cu Constituţia şi face corp comun cu Legea Supremă. În consecinţă sintagma limba moldovenească va rămâne deocamdată în Constituţie, dar se va subînţelege limba română.
În opinia judecătorilor Curţii Constituţionale, “în cazul în care se contrapun prevederile Declaraţiei de Independenţă şi ale Constituţiei, prevalează prima normă”.
“Declaraţia de Independenţă constituie fundamentul juridic şi politic al Constituţiei, astfel încât nici o prevedere a acesteia din urmă nu poate depăşi cadrul Declaraţiei de Independenţă. Astfel, Curtea a conchis că, în cazul existenţei unor divergenţe între textul Declaraţiei de Independenţă şi textul Constituţiei, textul constituţional primar al Declaraţiei de Independenţă prevalează”, se menţionează în decizia instanţei.
