Marea Britanie trimite trupe în Polonia, Iohannis cere consolidarea Securităţii
Iohannis a susţinut întărirea rolului Alianţei Nord-Atlantice în domeniul apărării colective şi acordarea unei atenţii speciale atât provocărilor din flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât şi celor din flancul sudic al NATO
Klaus Iohannis (Epoch Times România)
"Situaţia îngrijorătoare şi marcată de incertitudini din vecinătatea estică reclamă măsuri de consolidare a securităţii, atât prin mijloace interne, cât şi prin cele de care putem beneficia în cadrul parteneriatelor strategice, în mod special cel cu SUA şi în cadrul NATO", a declarat, joi, 21 ianuarie, preşedintele Klaus Iohannis, la întâlnirea cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti.
Potrivit preşedintelui României, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană "au fost, sunt şi vor rămâne" pilonii fundamentali pe care se construieşte politica externă a României.
"Putem vorbi astăzi de un parteneriat întărit în domeniul securităţii. În virtutea lui, România beneficiază de sprijin politic şi militar consistent din partea Statelor Unite, concretizat prin activarea bazelor de la Deveselu şi Kogălniceanu şi prin exerciţiile comune frecvente".
În ceea ce priveşte profilul României în cadrul NATO, Iohannis a susţinut întărirea rolului Alianţei în domeniul apărării colective şi acordarea unei atenţii speciale atât provocărilor din flancul estic, în mod deosebit din regiunea Mării Negre, cât şi celor din flancul sudic al NATO.
În context Iohannis a vorbit despre adoptarea Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării "România puternică în Europa şi în lume", în iunie 2015, prin care România şi-a definit cadrul în care operează în materie de securitate naţională şi "un angajament de politică externă în sine".
Ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc, s-a întâlnit luni, la Bucureşti, cu adjunctul secretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, iar astăzi se întâlneşte, la sediul NATO, cu secretarul general al NATO.
Principalul punct al discuţiilor de la Bucureşti a fost implementarea cât mai rapidă a Planului de acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a NATO (Readiness Action Plan/RAP), ce are ca scop răspunsul rapid al ţărilor Alianţei Nord-Atlantice, la noile provocări de securitate. Fiind cea mai importantă mobilizare a NATO, de la sfârşitul Războiului Rece, potrivit siteului official al NATO, RAP a fost pus în aplicare ca răspuns la adresa riscurilor şi ameninţărilor venite din sudul şi estul Europei.
