Putin se furişează în UE / Rusia acuzată de finanţarea secretă a partidelor europene

Congresul SUA i-a cerut lui James Clapper, directorul spionajului american, să desfăşoare o anchetă majoră privind operaţiunile de finanţare a partidelor europene ce au fost desfăşurate în ultima decadă de către ruşi.

Ancheta reflectă temerile tot mai mari ale Washington-ului cu privire la determinarea Moscovei de a exploata lipsa unităţii europene pentru a submina NATO, pentru a bloca programele americane de apărare antirachetă şi pentru a revoca sancţiunile economice impuse de SUA şi UE împotriva Rusiei datorită anexării de către aceasta a peninsulei ucrainene Crimeea.

Acţiunea americanilor are loc într-un moment în care oficiali guvernamentali britanici au declarat ziarului The Telegraph că există temeri tot mai mari că “un nou război rece” începe să se desfăşoare în Europa, în cadrul căruia interferenţa rusească devine mai extinsă şi mai profundă decât s-a considerat anterior.

“Chiar există un nou Război Rece”, a declarat o sursă. “Pe cuprinsul UE vedem dovezi alarmante ale eforturilor ruşilor de a destrăma structura unităţii europene într-o gamă largă de chestiuni strategice vitale”.

Un dosar al “activităţii influenţei ruseşti”, văzut de ziarul The Sunday Telegraph, a identificat desfăşurarea unor operaţiuni ruseşti de influenţare în Franţa, Olanda, Ungaria, precum şi în Austria şi Republica Cehă, fiind considertă de agenţii ruşi ca un punct de intrare în zona Schengen.

Analiza informaţională americană va examina dacă serviciile de securitate ruseşti finanţează partide şi organizaţii de caritate europene cu intenţia de a “submina coeziunea politică”, de a alimenta agitaţia împotriva programului de apărare antirachetă al NATO şi pentru a submina încercările de a se găsi alternative la energia rusească.

Oficialii au refuzat să numească partidele ce vor fi investigate, dar se crede că acestea includ grupuri de extremă dreapta precum Jobbik din Ungaria, Zorii Aurii din Grecia, Liga Nordică din Italia şi Frontul Naţional din Franţa, care a primit un împrumut de 9 milioane de euro din partea unei bănci ruseşti în 2014.

Alte cazuri de posibilă destabilizare alimentată de Moscova sunt legate de Austria, fiind incluse o vizită din partea unor parlamentari austrieci în Crimeea pentru a susţine anexarea peninsulei sau mai multe situaţii în care spioni ruşi au fost descoperiţi folosind documente austriece.

Influenţa rusească a fost, de asemenea, detectată în cazul unui referendum din Olanda ce va avea loc în luna aprilie cu privire la blocarea relaţiilor UE cu Ucraina. Mai multe surse au susţinut că argumentele folosite în vederea susţinerii referendumului “au semănat mult” cu binecunoscuta propagandă rusească.

Dorinţa Rusiei de a influenţa politica din Marea Britanie este de asemenea pe o traiectorie ascendentă, în contextul în care Kremlinul vizează viitorul referendum cu privire la ieşirea britanicilor din UE. Acest referendum, împreună cu alegerea lui Jeremy Corbyn în funcţia de lider al Partidului Laburist britanic, sunt văzute de Moscova ca o potenţială oportunitate pentru a slăbi Europa.

Igor Sutiaghin, specialist pe problemele Rusiei la Royal United Services Institute, a declarat că maşina de propagandă rusească este în prezent foarte activă, desfăşurând ceea ce experţii în securitate numesc a fi un “război hibrid”, care îmbină puterea militară convenţională cu tacticile de gherilă şi războiul cibernetic.

“Campania rusească există într-o zonă gri, operând pe ascuns – şi deseori legal – pentru a evita un recul politic, dar cu obiectivul clar de a slăbi voinţa Occidentul de a lupta, de a amplifica dubiile în privinţa NATO, a UE, a [programului] Trident şi în privinţa sancţiunilor economice”, a precizat el.